Cercetătorii chinezi au anunțat, marți, că au reușit primul experiment biologic pe Lună, semințe de bumbac încolțite, acesta fiind unul dintre testele desfășurate în cadrul misiunii Chang'e-4, pe partea nevăzută a satelitului natural al Pământului.

 

Agenția spațială chineză a și publicat imagini cu realizarea cercetătorilor, semințe de bumbac ce au încolțit. Sonda Chang'e-4, care a ajuns pe partea nevăzută a satelitului natural al Terrei pe 3 ianuarie, avea la bord, într-un container sigilat, exemplare de floră și faună din șase specii/ soiuri - bumbac, rapiță, cartof, creson, musculiță de fructe și drojdie -, cu scopul de a crea o minibiosferă, unde să se dezvolte primele plante pe Lună. Semințele de bumbac au încolțit după ce specialiștii de la centrul de pe Terra au transmis comanda ca acestea să fie udate cu apă.

Premiera este considerată un pas important în explorarea spațială pe termen lung, care include și călătorii pe Marte. Ideea este ca astronauții să își producă hrana în spațiu și să reducă timpul pierdut cu realimentarea de pe Terra, în condițiile în care călătoria pe Marte durează aproximativ doi ani și jumătate. Cercetătorii au reușit deja să cultive plante pe Stația Spațială Internațională, dar niciodată pe Lună.

În urmă cu câteva zile, China a făcut publice și primele imagini panoramice de pe partea ascunsă a Lunii. Agenția spațială chineză a publicat imagini panoramice la 360 de grade realizate de camera video instalată pe sonda Chang’e 4, care arată o suprafață gri și plină de cratere a Lunii. Imaginile au fost transmise prin intermediul satelitului Queqiao și vor permite cercetătorilor să realizeze o analiză preliminară a zonei unde a fost plasată sonda, potrivit presei chineze.

Sonda lunară Chang'e-4 - numită astfel după zeița Lunii în mitologia chinezească - a fost lansată, cu ajutorul unei rachete Long March-3B, în decembrie, de la baza spațială Xichang, din sud-vestul Chinei. Chang'e-4 a ajuns pe 3 ianuarie pe partea nevăzută a Lunii - iar China a devenit astfel prima țară din lume care a reușit o asemenea performanță - și a trimis la momentul respectiv o primă imagine satelitului Queqiao, care asigură comunicarea cu centrul de comandă de pe Terra, a anunțat Agenția spațială chineză. După aselenizare, Chang’e 4 a eliberat un rover, Yutu 2, care are ca scop explorarea suprafeței Lunii.

Guvernul de la Beijing plănuiește să lanseze o altă sondă lunară, Chang'e-5, spre sfârșitul acestui an, pentru a colecta mostre și a le trimite pe Terra. Totodată, între marile ambiții spațiale ale Chinei se numără un lansator reutilizabil, până în 2021, o bază lunară și un rover marțian.