Noile studii oferă o viziune incredibilă asupra unei dintre cele mai consumate și îndrăgite legume de pe tot globul. Specialiștii spun că mama cartofului este de fapt roșia, deși par să nu aibă nicio legătură.

Cartoful este leguma preferată a oamenilor de pe aproape toate continentele. Este cultivat în peste 120 de țări și consumat zilnic de peste un miliard de oameni. Are și o versatilitate aparte în bucătărie, putând fi pregătit într-o multitudine de feluri, prăjiți, fierți sau la cuptor. Pe cât de banal este cartoful, pe atât de misterioasă a fost originea sa genetică până de curând. Un studiu științific arată cǎ, de fapt, cartoful se trage dintr-o legumă la care cu siguranță puțini s-ar fi gândit vreodată: tomata.

Cartoful este o plantă erbacee din familia solanaceelor cultivată pentru tulpinile sale subterane, terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Acești tuberculi sunt cartofii, singura parte comestibilă a legumei, care reprezintă o adevărată bombă nutritivă. Deși au fost etichetați simplu ca sursă de carbohidrați, medicii spun că acești tuberculi de cartof sunt mult mai mult decât atât. Sunt bogați în vitamina C, potasiu, fibre și amidon.

În mod natural, cartofii au un conținut scăzut de grăsimi și sunt sățioși, fiind o adevărată rezervă de calorii. Cartofii sunt originari din America de Sud, de la poalele Munților Anzi. Pe teritoriul de astăzi al statelor Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau încă de acum 2000 de ani în jur de 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartoful reprezintă a patra sursă de energie alimentară, fiind foarte apreciat de incași în America precolumbiană.

Tomata, mama cartofului

Deși este o legumă binecunoscută, originile genetice ale cartofului au rămas un mister. Un studiu recent publicat în revista de specialitate „Cell”, la care au colaborat inclusiv specialiști de la  Academia Chineză de Științe Agricole și de la Muzeul de Științe Naturale din Londra, vine cu o nouǎ ipoteză: cartoful se trage din roșie. Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au studiat din punct de vedere genetic tuberculii de cartof, dar și alte plante, aparent fără nicio legătură cu această legumă erbacee.

Studiul a scos la iveală faptul că „Solanum tuberosum” (cartoful domestic de astăzi), dar și cele 107 specii de cartofi sălbatici existenți aparținând liniei Petota s-au născut prin încrucișarea altor două linii Tomato și Etuberosum (plantă originară din America de Sud).  Analiza a relevat modele genetice „asemănătoare mozaicului” la Petota (adică la cartofi), care reprezentau un amestec uniform de ADN moștenit atât de la Tomato, cât și de la Etuberosum. Încrucișarea dintre roșii și acele plante sud-americane, care a dat naștere cartofului de astăzi, a avut loc, spun specialiștii, acum aproximativ 9 milioane de ani.

 „Dacă te uiți la flori sau frunze, acestea sunt foarte asemănătoare. Și dacă ai norocul să lași planta ta de cartofi să producă fructe, acestea arată exact ca niște roșii verzi mici”, a precizat Sandra Knapp, specialist în botanică la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, pentru Reuters. Tot specialiștii spun că atât roșiile cât și etuberosum, planta care a contribuit la nașterea cartofului, au împărtășit un strămoș comun, fiind identice acum 13 milioane de ani. O perioadă au evoluat separat, pentru ca acum 9 milioane de ani să se împerecheze și să ofere lumii uimitorul cartof.