Singura peşteră din România care are amenajat un muzeu interior se află în judeţul nostru, în Munţii Apuseni. Amenajările Peşterii Ungurul Mare au început în urmă cu trei ani. Atunci, peştera era locul în care îşi organizau petrecerile grupuri de tineri din zonă. Speologii care au muncit la refacerea ei, pe lângă faptul că au avut de îndepărtat tone de deşeuri, au spălat pereţii interiori şi au încercat îndepărtarea inscripţiilor lăsate de aşa-zişii turişti. Acum, Federaţia Română de Speologie mai aşteaptă fonduri pentru refacerea ultimei galerii, care încă nu a fost deschisă pentru public. Un mic muzeu speologic Cercetările speologilor au scos la iveală faptul că Peştera Ungurul Mare a fost locuită încă din paleontologic, în timp ce în vremea celui de-al doilea Razboi Mondial ea a fost folosită ca depozit de cereale. Peştera este faliară, ea formându-se prin mişcarea plăcilor tectonice, aici găsindu-se o cantitate impresionantă de crisit. Peştera Ungurul Mare este singurul loc din Europa unde acest mineral se găseşte într-o cantitate atât de mare. În urmă cu trei ani, Federaţia Română de Speologie, prin programul LIFE, a demarat lucrări impresionante de refacere a peşterii. O dată cu curăţarea ei, speologii, împreună cu secţiile de ştiinţe naturale şi istorie din cadrul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, au amenajat în interior şi un mic muzeu, aproape toate exponatele fiind găsite aici. Doar câteva dintre fosilele de dinozauri expuse au fost găsite în lentila de bauxită din galeria minieră Cornetu. "Aici, sunt expuse resturi animaliere din paleontologic şi numeroase unelte. Totodată, am amenajat şi o mică moară pentru a oferi turistului o viziune asupra a ceea ce se întâmpla în peşteră", ne-a declarat Marius Herlaş, administratorul zonei. Multe galerii rămase nedescoperite Peştera Ungurul Mare are mai multe galerii, una dintre acestea numindu-se galeria liliecilor, pentru că acolo hibernează iarna coloniile de lilieci. "Peştera suportă încă multe amenajări prin care să putem face vizibilă pentru public partea de galerie sacră, unde s-au descoperit multe elemente paleontologice. Această amenajare este sensibilă, însă, din punct de vedere al protejării liliecilor şi al finalizării cercetărilor arheologice", ne-a declarat preşedintele Federaţiei Române de Speologie, Viorel Lascu. O altă galerie încă nu a fost amenajată pentru public, deoarece, până în prezent, nu s-au încheiat cercetările arheologice. Acolo au fost găsite cele mai multe resturi umane, de unde se bănuieşte că, în trecut, a fost folosită ca loc pentru înhumare. Peştera Ungurul Mare este doar una dintre cele 127 de peşteri ce se află în defileul Bratca-Şuncuiuş-Vadu-Crişului şi se întinde pe o porţiune de doar şapte kilometri.