În cadrul acțiunilor în răspundere civilă delictuală, unul dintre obiectivele reclamantului este de a dovedi existența prejudiciului și întinderea acestuia, mai precis cuantumul prejudiciului.

 

Aceasta se poate realiza strict prin probele administrate în faza de cercetare judecătorească, însă există anumite situații în care reclamantul este scutit de necesitatea dovedirii existenței prejudiciului.

Aceste situații sunt cele în care legiuitorul vine și instituie o serie de prezumții legale, cu privire la numite aspecte ale probațiunii.

Conform art. 328 alin. 1 Cod procedură civilă – „Prezumţia legală scuteşte de dovadă pe acela în folosul căruia este stabilită în tot ceea ce priveşte faptele considerate de lege ca fiind dovedite”, iar conform art. 328 alin. 2 Cod procedură civilă – „Prezumţia legală poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel”.

Într-o decizie de speță Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit faptul că – „Dispozițiile  art. 1391 alin. (2) C.civ. instituie, în materia reparării prejudiciului nepatrimonial cauzat de durerea încercată prin moartea victimei, prezumţia existenţei unui asemenea prejudiciu în situaţia ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi soţului defunctului”.

Prevederile art. 1391 alin. 2 Cod civil stabilesc faptul că – „Instanţa judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi soţului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum şi oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu”.

Înalta Curte de Casație și Justiție a evidențiat faptul că – „Ca atare, dată fiind calitatea reclamanților de nepoţi (adică descendenţi, indicaţi printre destinatarii normei menţionate), aceștia nu aveau sarcina probei în ce priveşte prejudiciul nepatrimonial pretins şi încercat prin moartea victimei. Dimpotrivă, partea pârâtă, căreia îi opuneau pretenţiile în despăgubire, avea obligaţia, pentru a le înlătura, să facă dovada contrară, câtă vreme, în sensul art. 328 alin. (2) C.proc.civ. prezumţia legală poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel(ICCJ sect. I civ. dec. civ. nr. 1339 din 15 iunie 2022 ).

Așadar, date fiind aceste argumente de interpretare a prevederilor legale, citate anterior, decizia instanței supreme, este una care poate să fie invocată cu succes cu titlul de practică judiciară în cadrul unor litigii similare.

Principiile instituie de această hotărâre judecătorească vin și evidențiază faptul că, în cazul unui accident care a dus la decesul victimei, rudele acestuia nu trebuie să administreze probe prin care să dovedească faptul că au suferit un prejudiciu moral de pe urma decesului victimei, ci legiuitorul în sine prezumă existența acestei suferințe morale care trebuie cuantificată și reparată de către instanțele de judecată prin hotarâre judecătorească.