SUA a instalat în Israel un radar anti rachetă cu capabilităţi mult mai puternice decât un sistem obişnuit. Acest proiect era prevăzut pentru anul viitor, însă lucrările au fost grăbite cu scopul de a consolida eficienţa apărării regionale împotriva unor tiruri cu rachete balistice. Washingtonul a explicat că instalarea radarului intervine pe fondul alertei provocate de programul nuclear al Teheranului şi a ameninţărilor tot mai frecvente ale acestuia la adresa Israelului.

Ce este atipic pentru instalarea acestui radar este că practic pe limbaj popular, israelienii vor primi instrucţiuni de folosire a dispozitivului, dar dreptul de propritate va rămâne la americani, care se va îngriji de buna funcţionare a acestuia şi de reparaţiile pe care eventual le va necesita. Instalarea dispozitivului vine chiar în timpul campaniei electorale din din SUA şi nu tocmai întâmplător. Israelul se plânge mai tot timpul de ameninţările pe care le reprezintă pentru el, Hezbollahul pro-şiit din Liban, Siria şi Iranul. Nu pot fi lăsate la o parte eforturile pe care Israelul le face pentru a acredita ideea că pericolul nuclear iranian este iminent, deşi lucrurile nu stau chiar aşa, cum de altfel au demonstrat mai multe organizaţii internaţionale însărcinate cu studiul dosarului nuclear iranian. Totuşi, Israelul pedalează pe acest subiect cu o rapiditate mai mare decât ar fi cazul, iar pentru acei americani care contează în campania prezidenţială, Israelul aduce multe voturi şi multe sute de milioane de dolari. Asta pentru cine vrea şi cine are interesul. Dispozitivul de radar instalat dispune de o rază de acţiune de peste 2.000 de kilometri şi a fost poziţionat în deşertul Neghev în sudul ţării. Israelul poate fi suspectat că a cultivat cu atenţie şi perseverenţă teama de un atac din afară, deşi toate acestea sunt nejustificate la acest moment. Poate ar trebui mai bine să privească spre problemele pe care le produce în zona sa, situaţie care irită de mulţi ani marile puteri prin faptul că sub aripa americană, Israelul blochează implementarea oricărui plan de pace. Ehud Olmert, care şi-a anunţat demisia, a pus degetul pe rană şi a dezvăluit că pentru a exista, cât de cât, posibilitatea unui acord de pace cu partea palestiniană, Israelul ar trebui să se retragă din toate teritoriile ocupate în timpul războiului de şase zile din 1967. La cârmele Israelului va veni un nou premier, iar ţara, în loc să-şi canalizeze eforturile pentru soluţionarea problemei care o macină de decade bune, se înarmează pentru a se apăra. De cine să se apere? De gura spurcată a lui Ahmadinejad? Nu trebuie radare antirachetă pentru asta, pentru că Iranul nu poate fierbe nici un ou cu energia nucleară de care dispune la acest moment.