Invitat să vorbească la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, convocat de Rusia pe tema așa-zisei rusofobii, specialistul în istoria modernă a Europei Centrale și de Est, Timothy Snyder, a prezentat zece argumente care demonstrează că singurul vinovat de ură împotriva Rusiei și cetățenilor ruși este guvernul criminal condus de Vladimir Putin.

 

Conferința de la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite pe tema rusofobiei a avut loc săptămâna trecută, în prezența celor mai înalți oficiali europeni. Printre cei invitați să vorbească a fost și istoricul american specializat în istoria modernă a Europei Centrale și de Est, Timothy David Snyder, profesor de istorie la Universitatea Yale și membru permanent la Institutul de Științe Umane din Viena. Punctul său de vedere, împărtășit de majoritatea țărilor participante (așa cum avocatul care a rerezentat Ucraina la Națiunile Unite, Dmitry Vasilets, remarca), a fost publicat pe pagina personală a istoricului american, și cotidianul Crișana, în premieră națională, vi-l prezintă.

Timothy D. Snyder pornește în prezentarea lui de la două observații. Prima este aceea că răul făcut rușilor și culturii ruse, pretinsa „rusofobie”, este un rezultat al politicilor regimului Putin. A doua observație este că termenul „rusofobie” este folosit ca un pretext pentru justificarea crimelor de război împotriva Ucrainei.

 

Putin este cel mai mare rusofob!

 

Snyder susține că, din perspectiva lui, de istoric, specializat și în Rusia, este îngrijorat de ura asupra rușilor și a culturii ruse. „Să enumerăm atunci, acțiunile care au făcut cel mai mare rău Rusiei în ultimii ani”, spune istoricul care prezintă apoi 10 astfel de acțiuni.

Prima este obligarea celor mai creativi și muncitori ruși să-și părăsească țara. „Invazia Ucrainei de către Rusia a făcut ca 750 de mii de ruși să-și părăsească țara. Acesta este un rău făcut populației și culturii ruse care nu va putea fi niciodată reparat”, spune profesorul. Al doilea mare rău, care dovedește ură față de Rusia, este distrugerea jurnalismului independent, ceea ce a dus la situația în care rușii să nu mai știe cu adevărat ce se întâmplă la ei în țară și în țările vecine. A treia acțiune este cenzura la adresa libertății de exprimare. „În Ucraina poți să spui ce vrei, în rusă sau ucraineană. În Rusia nu poți. Dacă ieși pe stradă cu o pancartă pe care scrii „nu războiului” vei fi arestat și încarcerat. Dacă faci același lucru în Ucrana nu vei păți nimic. Când am vizitat Ucraina, oamenii mi-au vorbit despre crimele comise de armata rusă atât în ucraineană, cât și în rusă”, spune Snyder. O altă acțiune care a făcut și face rău culturii ruse este cenzura din manualele școlare, slăbirea instituțiilor culturale și distrugerea muzeelor și a organizațiilor neguvernamentale devotate istoriei rusiei. Toate acestea sunt politică de stat în Rusia. Pervertirea memoriei Marelui Război Patriotic, purtând în numele lui un război de agresiune împotriva unei țări vecine, va priva toate tinerele generații care vor urma de această comoară istorică. În acest fel, politica de stat face rău culturii Rusiei. Degradarea părerii generale în lume cu privire la cultura Rusiei și a ceea ce era înainte cunoscut drept „lumea rusă (russkiy mir) este rezultatul politicii de stat. „Uciderea în masă a vorbitorilor de rusă doar pentru că erau ucraineni, ca și moartea și rănirea a 200 de mii de soldați ruși acestea sunt acțiuni care au făcut cu adevărat rău Rusiei. Este politica de stat a Federației Ruse să trimită tinerii ruși la moarte în Ucraina”, spune americanul, care amintește și de partea psihologică a războiului, subliniind că trauma, vinovăția, crimele de război vor cădea supra generațiilor tinere, care vor supraviețui, iar acesta este un alt mare rău făcut poporului și culturii ruse de către propriii conducători.

Ultimul și cel mai mare rău pe care l-a făcut Federația Rusă, care dovedește ură față de propriii cetățeni, este utilizarea propagandei pentru ca poporul să ajungă să creadă că genocidul este un lucru normal. „Am văzut asta în discursul președintelui Rusiei, în care spune că Ucraina nu există ca stat. În fanteziile criminale ale presei de stat care ajung la milioane și zeci de milioane de cetățeni. Ucrainenii sunt prezentați ca porci, paraziți, viermi, sataniști, demoni. Copiii lor ar trebui înecați, gravidelor ar trebui să li se dea foc cu copiii în pântece. La televiziune se spune că ei nu ar fi trebuit oricum să existe, ar trebui omorâți cu plutoane de execuție. Vedem oameni care apar la televiziunea rusă și spun „vom omorî un milion, 5 milioane, îi vom omorî pe toți”, a spus Timothy D. Snyder, care a concluzionat, adresându-se delegației ruse, care a convocat ședința: „Dacă suntem cu adevărat îngrijorați de răul făcut Rusiei, ar trebui să fim îngrijorați de politicile Federației față de propriii cetățeni. Să spui că cetățenii din Ucraina trebuie omorâți pentru că suferă de o boală pe care voi o numiți «rusofobie» educă și îndeamnă populația rusă la crimă în masă și genocid”.     

 

„Rusofobia” este strategia rușilor de a se sustrage masacrelor comise

 

A doua observație este aceea că utilizarea fobiei are o carieră lungă în istoria Imperialismului. Când un imperiu atacă, primul lucru pe care-l face este acela de a pretinde că este vicrimă. Rusia spune că ucrainenii sunt rusofobi pentru a justifica războiul de agresiune. Invazia rusă a Ucrainei, distrugerea unor orașe întregi ucrainene, execuția liderilor locali ucraineni, deportarea forțată a copiilor ucraineni, strămutarea a aproape jumătate din populația ucraineană, distrugerea a sute de spitale și mii de oameni, a școlilor, atacarea deliberată a alimentării cu apă și căldură în timpul iernii, toate acestea sunt prezentate ca simple efecte ale urii pe care o au ucrainenii față de Rusia. Acesta este un comportament tipic pe care îl mai întâlnim în istorie. Puterea imperială dezumanizează victima reală și pretinde că ea este victima. Când victima (în acest caz Ucraina) se opune să fie atacată, ucisă, colonizată, imperiul spune că a dori să fii lăsat în pace nu este un lucru normal. Că suferi de o boală (rusofobia) și trebuie să fii vindecat. A spune că victima, care se apără de agresor, e de fapt bolnavă de ură împotriva ta este doar un mecanism de a abate atenția de la ce îi faci cu adevărat. Termenul de „rusofobie” este o strategie imperială menită să mute atenția de la un adevărat război de agresiune la sentimentele agresorilor, suprimând astfel adevăratele chinuri și tragedii prin care trec ucrainenii. E ca și cum ar spune „noi suntem singurii oameni de aici, suntem adevăratele victime și sentimentele noastre rănite contează mai mult decât viețile altora”, spune Snyder.

Ideea că ucrainenii îi urăsc pe ruși (sunt rusofobi), că sunt viermi, paraziți, sataniști sunt doar tactici pe care le folosește Rusia pentru a ucide omeni nevinovați.

A pretinde că ești victimă când de fapt ești agresor este de fapt o parte a crimei de care te faci vinovat. Discursul plin de ură pe care îl folosește guvernul rus la adresa ucrainenilor nu este o strategie de apărare a propriilor cetățeni, ci un alt element al agresiunii, alături de crime și genocid.

 

Scene horror

Despre cât de eficientă este propaganda criminală a lui Putin, Timothy Snyder vorbește printr-o imagine făcută chiar de el când a fost invitat în regiunea Chernihiv din Ucriana. O fotografie cu un perete din subsolul unei școli din Yahidne, unde a fost ținută ostatică populația unui întreg sătuc. Pe perete este scris „59 de copii”. Unii dintre cei ținuți în acea pivniță, părinți, au fost luați de trupele ruse și împușcați în pădurile din apropiere în timp ce alții au murit asfixiați. Pe peretele de la etajul clădirii școlii sunt cuvinte scrise de soldații ruși cu grafitti, cuvinte care repetă sloganele pe care le văd la televizor, spre exemplu, acela că ucrainenii „sunt diavoli”.