În Israel au avut loc alegeri legislative, iar în urma rezultatelor, din 33 de formaţiuni politice înscrise în cursă, doar 12 au trecut de baremul procentual pentru a intra în Knesset. Cele mai multe mandate au fost obţinute de Kadima, partid condus de Tzipi Livini. Pe locul doi s-a situat Partidul Likud, condus de Beniamin Netanyahu, urmat de Partidul Israel Beitenu şi Partidul Muncii a lui Ehud Barak.

Tzipi Livini este considerată o continuatoare a politicii lui Ariel Sharon. A fost şefă a diplomaţiei israeliene, prim-ministru interimar şi a activat în serviciul secret israelian Mossad, în brigada anti-teroristă. Deşi Livini, în principiu, a câştigat dreptul de a fi premier, cel mai probabil ea nu va ocupa această funcţie, pentru că nu se bucură de susţinerea de cel puţin 60+1 din cei 120 membri ai Knessetului. În schimb, pentru Beniamin Netanyahu, al cărui partid are cu un mandat mai puţin decât Kadima, se pronunţă peste 63 de deputaţi. În privinţa Partidului Muncii, care timp de decenii a condus ţara, cele 13 de mandate reprezintă o înfrângere destul de ruşionoiasă, iar Ehud Barak, încă ministru al Apărării, a plătit preţul pentru unele decizii ale sale, considerate de mulţi ca fiind falimentare, iar formaţiunea s-a transformat în ultimii ani doar într-o anexă a guvernării lui Ehud Olmert. Surpriza alegerilor o constituie Partidul Israel Beitenu (Israel, casa noastră), care în urma acestor alegeri a devenit al treilea partid al ţării. Liderul partidului, Avigdor Lieberman, a ieşit la înaintare cu un discurs extremist şi a atras masa votanţilor, care consideră că numai o politică de forţă va pune capăt agresiunilor şi terorismului de factură palestiniană. În principiu, nici un guvern nu va putea fi constituit fără participarea formaţiunii lui Liberman, care a anunţat că va sprijini un guvern de dreapta, iar de dreapta ar fi un guvern condus de Beniamin Netanyahu. În aceste condiţii, preşedintele Israelului, Shimon Peres mai mult ca sigur că îl va însărcina pe Beniamin Netanyahu cu formare viitorului guvern. Cel care va trage sforile este de fapt Liberman cu al său Partin Israel Beitenu, de el depinzând formarea guvernului. Liberman este un evreu emigrant din Chişinău, Republica Moldova, vorbitor de ebraică cu accent rusesc şi lipsit până nu de mult de relaţii sociale. Ce să mai vorbim de relaţii politice. Explicaţia pentru victoria unui astfel de personaj pare a sta în discursul său extremist care a prins. Liberman nu şi-a ascuns dispreţul pentru lumea arabă şi are afinităţi ideologice cu extremismul european de tip Le Pen, Jorg Heider şi Vladimir Jirinovski. Liberman ar fi bucuros să-i vadă pe minoritarii arabi din Israel transferaţi în alte state, iar vederile sale ultra-naţionaliste i-au adus 15 mandate în parlament şi poziţia de a decide cine va conduce ţara. În cazul în care Netanyahu şi Livni nu vor coopera, viitorul guvern va fi pătruns de extremismul de dreapta israelian.