Canada este unul dintre statele care au făcut tot posibilul pentru a obţine extinderea misiunii din Afganistan. Canada a solicitat partenerilor din cadrul NATO să trimită încă 1000 de soldaţi în provincia Kandahar, care să asigure trupelor canadiene transportul aerian, precum şi supravegherea aeriană, astfel ca misiunea să fie extinsă până în 2011. La rândul ei, Franţa a pus trei condiţii pentru creşterea numărului de trupe şi anume: trimiterea şi de către alte state a unor trupe în Afganistan, stabilirea unui calendar pentru ca armata afgană să preia treptat controlul ţării şi creşterea ajutorului internaţional pentru dezvoltarea acestei ţări. S-a veviculat ideea că Franţa va trimite 1000 de militari în Afganistan, cifră dezminţită de Paris, însă preşedintele Sarkozy va preciza numărul militarilor trimişi în această ţară la summitul de la Bucureşti. Parisul a precizat că suplimentarea trupelor are la bază cererile precise ale aliaţilor. Oficialităţile din ţara noastră au precizat că România nu va fi un furnizor necondiţionat de trupe în Afganistan, în situaţia în care mai multe state şi-au dislocat trupele în zonele cu risc redus, neavând practic niciun fel de activitate. România şi-a suplimentat forţele trimise în Afganistan de la 500 la 780 de militari şi că este posibilă o suplimentare cu nu mai mult de 120 de militari. Şi problema scutului antirachetă în Europa reprezintă una dintre cele mai sensibile chestiuni aflate pe agenda summitului NATO. Este foarte posibil ca ministrul ceh de Externe Karel Schwarzenberg şi omologul său american Condolezza Rice să anunţe la Bucureşti semnarea tratatului privind amplasarea staţiei radar în Cehia. În privinţa Poloniei pe teritoriul căreia Washingtonul doreşte să instaleze sistemul de rachete interceptoare ale scutului antirachetă, ministrul polonez de Externe a declarat că este foarte posibil ca Varşovia să accepte ca Rusia să supervizeze procesul de instalare a scutului, fără însă a permite staţionarea de militari ruşi pe teritoriul său. La Bucureşti, liderul de la Casa Albă, George Bush, a adresat o invitaţie Rusiei de a coopera în cadrul scutului antirachetă, subliniind că acesta nu are ca scop apărarea faţă de Rusia pe care SUA o consideră un partener cu care doreşte să pună bazele unor relaţii de colaborare în diverse domenii.

Până acum, au existat mai multe runde de negocieri între Kremlin şi Washington exact pe tema scutului antirachetă din Europa, fără însă ca cele două părţi să ajungă la un numitor comun, Moscova susţinând în continuare că SUA nu oferă destule garanţii că scutul nu va fi folosit împotriva Rusiei.