Ziua Drapelului Naţional a fost sărbătorită ieri, la Oradea, printr-un ceremonial militar desfăşurat pe platoul din faţa Primăriei, precedat de o slujbă de sfinţire a tricolorului, slujbă oficiată la Biserica cu Lună de către un sobor de preoţi. 

Manifestările dedicate Zilei Drapelului Naţional au debutat ieri dimineaţă, cu o slujbă de binecuvântare a Tricolorului, care a fost oficiată la Biserica cu Lună de un sobor de preoţi, în prezenţa oficialităţilor locale, dar şi a cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere. După încheierea slujbei, Drapelul a fost scos din biserică, iar alaiul de participanţi la manifestări s-a îndreptat spre platoul din faţa Primăriei Oradea, unde s-a desfăşurat ceremonialul militar. Despre importanţa Zilei Drapelului Naţional a vorbit directorul Muzeului Țării Crișurilor, Aurel Chiriac. "Drapelul nu e important doar la evenimentele oficiale, el capătă greutate doar atunci când ne acoperim inimile cu el. Nici un paragraf din Constituție nu te poate obliga să-ți iubești simbolurile naționale, cu această iubire ne naștem. Sărbătorind drapelul, sărbătorim, de fapt, ființa noastră intimă, patriotismul echilibrat", a afirmat Aurel Chiriac. În lipsa prefectului Claudiu Pop, subrefectului Iulius Delorean i-a revenit sarcina atât să transmită mesajul premierului interimar, Gabriel Oprea, cât şi să sărute drapelul, alături de celelalte oficialităţi prezente, înainte să fie înălţat pe catarg. La final, s-a intonat Imnul Naţional al României şi a avut loc defilarea gărzii de onoare. La manifestări au participat, pe lângă subprefect, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ionel Avrigeanu, viceprimarul Mircea Mălan, deputații Florica Cherecheș și Ioan Cupșa, consilieri locali, şefi de instituţii deconcentrate, cadre militare active, în retragere şi în rezervă.

Prima consemnare a dreptului privind arborarea steagului naţional datează din 1834, când Alexandru Ghica Vodă primeşte aprobare ca pe corăbiile Ţării Româneşti să fie arborat steagul roşu şi galben, iar pentru armata Ţării Româneşti să fie arborat roşu, galben şi albastru. Acest moment marchează începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc. Drapelul tricolor a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei de la 1848, când Guvernul provizoriu de la Bucureşti a promulgat decretul de instituire a Drapelului Naţional. Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, iar cifra trei este numărul perfect.