Sărbătorită în fiecare an în data de 29 iulie, Ziua Imnului Național al României a fost marcată, vineri, la Oradea, printr-un ceremonial militar -religios.

Evenimentul, desfășurat în zona centrală a municipiului, respectiv pe platoul din fața Primăriei Oradea, a debutat cu întâmpinarea persoanei oficiale, prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă. A urmat apoi interpretarea vocal-instrumentală a imnului național, o binecuvântare și rugăciune pentru poporul român. Alocuțiunile privind semnificația Zilei Imnului Național au fost rostite de prefectul Județului Bihor, Dumitru Țiplea, urmat de istoricul Sorin Șipoș de la Universitatea Oradea. „Astăzi celebrăm singurul simbol imaterial dintre cele patru ale statului roman, Imnul Național, celelalte trei fiind sigiliul, drapelul și stema. Această zi cinstește demnitatea și integritatea națională a românilor, transpuse în Imnul Național al României. Începând cu 1848, Deșteaptă-te, Române a fost un cântec foarte drag românilor, însuflețindu-i și dându-le curaj în momente cruciale, în timpul Războiului de Independență, în timpul primului și celui de-al doilea război mondial și mai ales în zilele imediat următoare datei de 23 august 1944, când România s-a desprins din Axă alăturându-se aliaților, imnul fiind cântat atunci în mod spontan și emis la toate stațiile radio”, a spus prefectul Dumitru Țiplea.

„Națiunile mici și mijlocii au nevoie de un context internațional favorabil pentru a-și putea afirma idealurile politice și naționale. Din fericire, cu doar două decenii în urmă, tineri români din Muntenia și Moldova urmau studiile la Paris și Roma, iar cei din Transilvania la Cluj, Blaj, Oradea, Buda și Viena. Acolo au intrat în contact cu noile idei revoluționare care propovăduiau înlăturarea tiranei, instaurarea libertății și a altor drepturi civile. Protestele, memoriile și acțiunile militare sub conducerea acestor tineri intelectuali și dornici de dreptate și egalitate pentru națiune încep și în Muntenia, mai intens, și în Moldova, mai timid. În schimb, în Transilvania, națiunea română, sub conducerea mai bătrânilor cărturari Bărnuțiu și Barițiu, și a mai tinerilor și curajoșilor lideri aflați sub conducerea lui Avram Iancu, de la moartea căruia anul acesta marcăm 150 de ani, a cerut recunoașterea drepturilor națiunii române, nu doar a drepturilor civile, ci și a celor naționale.

În acest context, Andrei Mureșanu, cu studii la Academia Greco-Catolică din Blaj, scrie „Răsunetul”, denumit apoi: „Deșteaptă-te române”, care va fi cîntecul de luptă al revoluționarilor români din Transilvania, iar după 1989 - imnul de stat al României. Versurile compuse de Andrei Mureșanu și muzica lui Anton Pann i-au însoțit pe patrioții români în toate momentele importante, dar și în cele tragice prin care a trecut națiunea română. Este un imn, dar este deopotrivă și o rugăciune rostită din suflet și având credința că națiunea română umilită și disprețuită va reuși să-și împlinească menirea în lume”, a spus, printre altele, Sorin Șipoș. A urmat un scurt moment artistic, defilarea detașamentului de onoare și onorul muzicii militare.

Ziua imnului naţional al României - Deşteaptă-te, române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie. Imnul național a fost intonat oficial pentru prima oară la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea și este unul dintre cele patru simboluri oficiale ale României alături de sigiliu, drapel și stemă, având un rol determinant în afirmarea identității și demnității naționale a românilor încă din 1848. La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureșanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann, fiind astfel ilustrată hotărârea și credința neamului românesc. Începând cu data de 24 ianuarie 1990, prin Decretul-Lege numărul 40 „Deșteaptă-te, române!” devine imnul de stat al României, reprezentând elementul de identificare a națiunii și a românilor în lume, fiind intonat la vizite și festivități oficiale naționale sau locale, competiții sportive, concursuri științifice și olimpiade, la evenimente culturale sau în cadrul ceremoniilor militare.