În cadrul festivităţilor dedicate Zilelor Beiuşului (17-19 aprilie), vineri, 18 aprilie, la Sala Mare a Primăriei municipiului Beiuş a avut loc un eveniment cu semnificaţii culturale şi sociale unice: lansarea primului volum, din cele patru ale monografiei "Beiuşul şi lumea lui".

Primul demers ştiinţific încununat
de succes, care, iată, oferă Beiuşului o necesară şi amplă monografie, a fost onorat de prezenţa câtorva sute de invitaţi, care au umplut până la refuz spaţiul oricum generos al Sălii Mari al Primăriei. Asta, şi pentru că Ioan Degău, coordonatorul principal, editorul şi finanţatorul acestei monumentale lucrări ştiinţifice, este unul dintre cetăţenii de vază ai urbei, unul dintre oamenii care şi-a presărat traseul ascendent prin viaţă cu fapte de omenie, cu gesturi de solidaritate faţă de semeni, cu acţiuni constructive, ca şi aceasta de acum, în folosul întregii comunităţi, toate aceste valenţe ale personalităţii sale găsindu-şi o binemeritată răsplată în căldura şi respectul cu care o urbe întreagă l-a înconjurat la ceasul marii împliniri a dăruirii tocmai lor, beiuşenilor lui dragi, a acestui nepreţuit tezaur al culturii şi memoriei colective, care este monografia "Beiuşul şi lumea lui".

Adevăratul mecena al acestei
grandioase realizări culturale, Ioan Degău, s-a născut la 7 octombrie 1937, în localitatea Bunteşti, judeţul Bihor. A absolvit Şcoala Medie Tehnică Financiară din Oradea (1955) şi este licenţiat al Facultăţii de Contabilitate şi Economie Agrară din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1978). A urmat cursuri de specializare postuniversitare la Facultatea de Ştiinţe Economice din Cluj-Napoca (1982).
Parcursul profesional al bancherului Ioan Degău este şi acesta unul de excepţie: contabil la Întreprinderea Minieră din Ştei, perioada 1955-1959; lucrător bancar la filiala din Beiuş a Băncii Naţionale (1959-1968); director al filialei din Beiuş a Băncii Agricole (1968-1977); director al filialei din Beiuş a Băncii Naţionale (1977-1988); director al Sucursalei Judeţene Bihor a Băncii Naţionale (1988 - 15 iulie 2000, data pensionării); director la Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop Agenţia Oradea (15 octombrie 2002 şi în prezent).
Activitatea ştiinţifică a istoricului beiuşean este una vastă, Ioan Degău publicând o serie de studii în presa locală şi reviste de specialitate; în perioada anilor 1999-2004 s-a prezentat în faţa publicului larg cu câteva lucrări de mare valoare documentară şi sentimentală: "Pagini din istoria BNR", 3 volume (1999-2000), "Antologie din cântecele care au însoţit istoria, fiinţa şi conştiinţa neamului" (2001), "O bancă şi bancherii ei" (2002), "Un mugur de zbor" (2003), "„Monografia comunei Bunteşti", 2 volume (2004), "Peştiş - o vatră de istorie, cultură şi civilizaţie românească din Bihor" (2007).

Lui Ioan Degău i-au stat alături,
în ambiţiosul său proiect, câţiva intelectuali ai urbei de pe Crişul Negru şi unii dintre istoricii consacraţi sau în plină afirmare din Oradea: Adrian Apan, Mihai Apan, Liviu Borcea, Nicolae Brânda, Aurel Chiriac, Petru Ciuhandu, Corneliu Crăciun, Ioan Dărăbăneanu, Florian Dudaş, Viorel Faur, Gruia Fazecaş, Gavril Hădăreanu, Ioan Igna, Ana Ilea, Andrei Indrieş, Ilarion Lazea, Adalbert Marossy, Doru Marta, Constantin Mălinaş, Anton Naghiu, Simion Suciu, Iosif Şimo, Augustin Ţărău.

Vineri, 18 aprilie, în cadrul festivităţii dedicate lansării primului volum al monografiei "Beiuşul şi lumea lui", domnului Ioan Degău, principalul coordonator, editorul şi finanţatorul celor patru volume ale lucrării monografice menţionate, i-a fost acordat titlul şi diploma de „Cetăţean de Onoare" al municipiului Beiuş, iar istoricul Cristian Păunescu, director în cadrul centralei Băncii Naţionale a României, invitatul special al manifestării, i-a transmis generosului mecena beiuşean mesajul de salut şi apreciere al Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu:
"... Vă rog să primiţi un călduros salut din partea Băncii Naţionale, un salut adresat Beiuşului, străveche vatră de civilizaţie românească, tuturor locuitorilor municipiului. Pe noi, cei de la Banca Naţională, ne bucură faptul că, autorul vastei lucrări 'Beiuşul şi lumea lui' este fostul nostru coleg Ioan Degău, care a început să lucreze la Filiala Beiuş a Băncii Naţionale din anul 1959, urcând treaptă cu treaptă până la funcţia de director al Sucursalei Bihor. Şi-a afirmat de mai mult timp pasiunea pentru scris, cărtile lui, între care 'Pagini din istoria Băncii Naţionale', 'O bancă şi bancherii ei', 'Viaţa unui bancher', au fost citite cu interes. Acum, dovedind că nu şi-a tăiat legăturile cu urbea în care a devenit bancher, se apleacă asupra unui micro-univers fascinant: 'Beiuşul şi lumea lui'. Felicitări autorului, felicitări organizatorilor festivităţii de astăzi, felicitări tuturor locuitorilor municipiului. La mulţi ani!"

Despre necesitatea unei monografii
a Beiuşului şi despre complexitatea acestei realizări unice pentru urbea de pe Crişul Negru, care însumează eforturi intelectuale şi materiale susţinute, derulate pe o perioadă de aproape şase ani, deoarece începuturile elaborării monografiei se găsesc în vara anului 2002, a vorbit chiar omul care a avut IDEEA, GENEROZITATEA, CLARVIZIUNEA, DISPONIBILITATEA INTELECTUALĂ şi PERSEVERENŢA necesare ducerii la bun sfârşit a acestei acţiuni ample şi durabile de restituire, într-o formă ştiinţifică de ţinută, a memoriei colective a celor care au trudit şi trudesc în Ţara Beiuşului:
"După un travaliu îndelungat, uneori 'capricios' (zile şi nopţi de inventariere şi studiere a documentelor, de prelucrare şi interpretare a acestora, de redactare, tehnoredactare şi corectări, reveniri, adăugiri şi iar puneri în pagină, timp de peste cinci ani), am reuşit un demers intelectual pe care Beiuşul îl merită cu prisosinţă, atât pentru ceea ce el a reprezentat în istoria României, cât şi pentru noi, ca oameni ai locului. E mult, e puţin, rămâne la aprecierea cititorilor să decidă. Un lucru este cert: prin munca noastră, ne-am aplecat cu dragoste şi pioşenie peste paginile de istorie scrise de înaintaşii noştri. Am considerat cunoaşterea istoriei ca un fir de legătură între trecut, prezent şi viitor, aşa cum Mihail Kogălniceanu afirma despre istorie că 'ne arată ce am fost, de unde am venit, ce suntem şi, ca regula de trei, ne descoperă şi numărul necunoscut, ce avem să fim'. În plus, bucuria împlinirii, a materializării unei idei care mi-a măcinat multe zile şi nopţi gândurile, consider că trebuia marcată prin acest cuvânt lămuritor.
Desigur, cu toate strădaniile noastre, este greu de crezut şi nu am fi oneşti dacă am avea măcar impresia că am realizat un studiu definitiv, complet, inatacabil, numeroase întâmplări şi oameni, evenimente şi activităţi etc. care şi-au avut şi ele rolul lor în conturarea personalităţii Beiuşului, a zonei, probabil lipsind. Unele omisiuni au fost impuse de caracterul totuşi selectiv al lucrării, altele, de ce nu, fiind scăpări scuzabile, zicem noi. Am vrea să fiţi convinşi că n-am făcut-o din intenţie sau cu rea credinţă. Ne-am călăuzit, în demersul nostru, după documente, după date certe, iar acolo unde ele au lipsit sau n-am reuşit noi să ajungem la ele, am evitat să ne pronunţăm sau să ne punem fantezia la contribuţie. Am încercat mereu să rămânem în sfera ştiinţificului, a adevărului, ştiind că numai astfel putem să ne aducem o contribuţie serioasă la configurarea personalităţii acestui ţinut - cetate culturală - din vestul românesc. Vor veni alţi cercetători, alţi oameni de cultură, care să completeze şi să ne corecteze acolo unde, eventual, am greşit, sau n-am ştiut ce să spunem. Fiindcă, suntem siguri, Beiuşul oferă încă un bogat material, 'ascuns' prin cine ştie ce arhive sau cotloane secrete, care se cere scos la lumină, cercetat, selectat şi cuprins, apoi, într-o variantă monografică mai complexă şi completă. Celor care se vor încumeta la acest demers, noi le-am oferit un punct de plecare şi le urăm, de pe acum, numai răbdare şi succes!"