Am asistat în această toamnă, mai mult decât în oricare din anii precedenţi, la o cerere extraordinară de sămânţă de grâu. S-a întâmplat să fie aşa din cauza secetei prelungite din acest an, situaţie care a făcut ca şi producerea de sămânţă să fie afectată în aceiaşi măsură ca şi producţia de grâu pentru panificaţie.
Un element perturbator suplimentar, ca insuficientă de sămânţă pentru judeţul Bihor l-a constituit şi restructurarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă (S.C.D.A.) Oradea, care, din pionul central al producerii de sămânţă din judeţ, a rămas cu doar 50 de hectare de teren. Efectul s-a văzut deja în acest an şi se va simţi mai puternic în anii Ce vor urma. Firmele private care s-au orientat spre acest segment al producţiei agricole, producerea de seminţe, fie nu au baza materială corespunzătoare, fie nu au experienţa necesară. În plus, de când cu integrarea României în U.E., se produce şi se comercializează sămânţă cu soiuri de prin Franţa, Austria, Germania, Italia etc., fără ca acestea să fi fost verificate în prealabil în condiţiile climatice şi de sol ale zonei. S-a ajuns ca la ora actuală să se cultive în România 96 de soiuri de grâu. Este o cifră exagerată care denotă o degringoladă totală în domeniu.
Pentru a putea răspunde cu informaţii verificate la întrebările fermierilor, începând din acest an am introdus în testare, pe lângă soiurile româneşti mai vechi şi mai noi, şi soiuri străine de grâu. Dintre cele româneşti, rezultate bune au dat în acest an Dropia, Alex, Arieşan, Crişana şi Ciprian. Dintre soiurile străine, Kristina, Apache şi Magdalena au avut rezultate comparabile cu soiurile româneşti.
Printre soiurile cu rezultate bune în 2007 am menţionat şi creaţia proprie, Crişana, un soi de grâu obţinut la Oradea şi care trebuie să „lupte" cu invazia de soiuri străine. Până în prezent, în cei doi ani de când a fost înregistrat, soiul Crişana şi-a dovedit valoarea în mai multe loturi de testare (Biharia, Carei, Talpoş, Curtici, Periam, Şimleul Silvaniei). Este un soi care valorifică foarte bine solurile sărace, acide şi cu toxicitate a ionilor de aluminiu. De asemenea, are calităţi superioare de morărit şi panificaţie şi s-a dovedit a fi şi rezistent la secetă.
Pentru a putea fi înscris în Catalogul European al Soiurilor, din această toamnă soiul de grâu Crişana este testat în Cehia şi Italia şi în perspectivă va fi testat şi în Ungaria. Sperăm să confirme şi în străinătate valoarea demonstrată deja în vestul, centrul şi nordul României. În această toamnă, soiul Crişana este în curs de semănat pe aproape 1.000 ha, în judeţele Bihor, Satu-Mare, Sălaj, Arad, Timiş, Gorj şi Vâlcea. Sperăm ca în anii viitori aceste suprafeţe să crească, pe măsură ce vom putea produce cantităţi sporite din acest soi.
Subvenţia acordată de stat (500 lei/ha) pentru înfiinţarea culturilor de grâu şi preţul bun de valorificare din acest an sunt factorii determinanţi ai creşterii suprafeţelor semănate cu grâu. Din păcate însă, micul producător agricol, în sărăcia şi, adesea, în necunoaşterea lui, apelează la utilizarea grâului din hambar, dar care loveşte de pe acum în recolta anului viitor. Este păcat ca în judeţul nostru să se semene grâu - grâu din hambar, cel mai adesea netratat, neselectat, iar sute de tone de sămânţă de cea mai bună calitate să plece spre alte judeţe. Este păcat că nu mai există nici cea mai mică planificare şi coordonare a producerii şi comercializării seminţelor.


S.C.D.A. Oradea