Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, la o întâlnire cu reprezentanţii Camerelor de comerţ din România, că îşi asumă, alături de Guvern şi BNR, decizia ca acordul cu FMI să existe şi a recunoscut că implicarea sa în procesul de negociere a fost "prea puternică şi publică", însă a afirmat că acest lucru nu reprezintă "nimic anormal".

Băsescu a mai menţionat că acordul a fost necesar şi a adăugat, fără a nominaliza, că au existat ţări care au apelat prea târziu la împrumuturi de la FMI şi UE, efectele pozitive fiind "consistent diminuate". Şeful statului a declarat, la aceeaşi întâlnire, că acordul de împrumut extern include şi "pachetul cu îngheţarea salariilor şi aşezarea sporurilor la un nivel de 30% şi recomandarea unei reduceri cu 5% a personalului bugetar". El a menţionat că, în România, salariile celor din mediul privat sunt mult mai mici decât cele ale bugetarilor. "În România s-a ajuns la situaţia paradoxală în care salariile celor din mediul privat sunt mult mai mici decât ale bugetarilor. Aici trebuie să venim la o realitate şi, eu nu sunt aici să bârfesc sau să atac bugetarii, pentru că nu este atât responsabilitatea lor, cât a oamenilor politici, care (...) au promovat tot soiul de legi speciale, tot soiul de sporuri sectoriale, de angajări excesive, extinderi de scheme şi aşa mai departe", a spus Băsescu, precizând că banii din împrumutul extern nu vor fi folosiţi pentru salarii şi sporuri.
Preşedintele a mai declarat că nu poate aprecia momentul ieşirii din criza economică globală, menţionând însă că "cei mai optimişti întrezăresc ieşirea din criză către sfârşitul anului 2010, dar la fel de profesioniste par abordările care spun ''discutăm 2014-2015". Preşedintele a mai afirmat că Guvernul a decis să aibă aprobate noile legi de salarizare şi pensii până la sfârşitul anului şi să fie revizuit Codul fiscal pentru reducerea numărului de taxe.

Prezent la întâlnirea din Capitală, omologii săi din ţară, preşedintele Camerei de alături de Comerţ şi Industrie Bihor, Ioan Micula, a declarat că acordul cu Fondul Monetar Internaţional e o soluţie bună, arătând că "alte ţări, mai mici ca România, precum Danemarca, au împrumutat mai mult decât România."