O investiţie unicat în judeţul Bihor
La Livada, seră pentru producerea de legume ecologice
Ceea ce s-a înfăptuit în satul Livada, comuna Nojorid, reprezintă, pe de-o parte, un unicat în judeţul Bihor, iar pe de altă parte este încă o confirmare a extinderii şi eficienţei utilizării energiei neconvenţionale şi nepoluante în activităţi de producţie. Investiţia făcută de S.C. Transgex S.A. Oradea, care a însemnat şi atragerea de fonduri din programul de finanţare SAPARD, a dus la crearea primei sere din Bihor în care se produc legume ecologice, cât şi la înfiinţarea S.C. Transgex Agro SRL - Complex de sere Livada.
Sera... laborator
Pe o suprafaţă de un hectar, s-a construit sera de la Livada. În apropierea serei există o sondă cu apă geotermală (adâncimea - 2400 m, temperatura apei +87°C, debitul - 12 l/secundă), apă utilizată pentru producerea agentului termic necesar încălzirii serei.
Sera de la Livada, o investiţie de aproximativ 800.000 de euro, este o construcţie specială, comparativ cu serele realizate în sistem clasic. Alei betonate, iar în zona în care cresc plantele, solul este acoperit în totalitate cu folie albă de plastic. În interiorul serei, ai sentimentul că te afli într-un laborator modern de cercetări. Temperatura, umiditatea, distribuirea hranei plantelor, deschiderea şi închiderea geamurilor de ventilare, închiderea şi deschiderea perdelei de protecţie energetică amplasată sub cupola de sticlă a serei, toate funcţionează automat, la intervale de timp precise, întregul mecanism fiind programat şi acţionat de calculator.
Plantele care nu cresc şi nu se hrănesc din pământ
Sera s-a inaugurat în luna februarie 2006, cu amplasarea primelor răsaduri de roşii aduse din Ungaria - un hibrid "Profilo". Răsadurile nu se plantează. Ele se află într-un cub foliat lateral şi care conţine un substrat mineral ce reprezintă suportul pentru rădăcina plantei. "Acest sistem de creştere a plantelor pe substrat mineral este denumit tehnic hidrocultură. Sub rândurile de plante care cresc în aceste cuburi cu substrat mineral există o folie albă de plastic prin care plantele sunt separate de sol. Hrănirea plantelor se face numai prin sistemul de irigofertilizare, însemnând o reţea de furtunuri prin care se alimentează fiecare plantă, prin pricurare la rădăcină. Întregul mecanism este programat şi dirijat automat, prin calculator, de la pupitrul de comandă al aşa-zisei bucătării a serei" - a detaliat dl. ing. Kelemen Francisc, directorul general al S.C. Transgex Agro SRL - Complexul de sere Livada.
De ce produse ecologice?
Răspunsul la această întrebare l-a dat tot dl. Kelemen Francisc şi vom sintetiza precizările făcute. Plantele nu se hrănesc cu substanţe din sol, fiind, astfel, ferite de posibile substanţe toxice, ci cu un preparat (fertilizator) conţinând substanţe admise şi netoxice pentru culturile biologice (ecologice); nu se folosesc substanţe chimice pentru erbicidare; nu se aplică tratamente chimice pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor, întrucât este asigurat, în seră, microclimatul optim pentru plantă, ferind-o de oricare posibilitate de apariţie a bolilor împotriva singurului dăunător (musculiţa albă de seră) se acţionează folosind o altă insectă care se hrăneşte cu această musculiţă albă de seră, cu ouăle şi larvele ei; polenizarea se face cu bondari, nu folosesc stimulatori de creştere şi nu se utilizează răsad modificat genetic.
Tomate gigantice şi producţii record
La Sera de la Livada, ciclul vegetal şi de producţie al tomatelor ecologice este de 11 luni. După trei luni de la amplasarea răsadului se obţine prima recoltă de roşii, planta producând, etapizat, timp de 8 luni. Dezvoltarea acestor plante este deosebită, ajungând la lungimea axului principal de până la 16 metri, fiecare plantă fiind dirijată special, pe un fir susţinător. Producţia de roşii obţinută pe un hectar a fost, în 2006, de 305 tone, faţă de 40 tone/ha în serele unde tomatele se cultivă în sistem clasic.
Cel de-al doilea ciclu de producţie al Serei de la Livada se apropie. La finalul săptămânii viitoare se vor recolta primele cantităţi de roşii din acest an. Aşa cum aprecia dl. Kelemen Francisc, se preconizează, pentru acest al doilea ciclu de producţie, o recoltă de aproximativ 350 tone/hectar.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.