Prin Ordinul comun (nr. 296/216 din aprilie 2005) al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), există un program-cadru tehnic de acţiune pentru elaborarea unor programe specifice în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. În baza acestui program-cadru, la nivelul judeţului Bihor există patru astfel de zone, conform Ordinului 241/196 al MMGA şi MAPDR. Aceste zone punctiforme vulnerabile la poluare cu nitraţi din surse agricole sunt pe teritoriile localităţilor Oradea, Sălacea, Şoimi şi Tinca. Zonele respective au fost diferenţiate în funcţie de tipul surselor de nitraţi - istorice sau actuale. La actuale intră zona Oradea, Sălacea şi Şoimi (din activităţi agricole care produc un surplus de nitraţi ca urmare a densităţii mari de animale în complexe zootehnice şi gospodării individuale), iar la surse istorice de nitraţi se înscrie Tinca (urmare a creşterii animalelor în complexe zootehnice actualmente dezafectate). La stabilirea şi delimitarea zonelor respective au contribuit cu date tehnice Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Bihor, Direcţia Apelor Crişuri Oradea, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor. Ceea ce este important de relevat rămâne implicarea OSPA Bihor, prin complexitatea lucrărilor ce le efectuează în aceste zone, în vederea prevenirii poluării apelor (freatice şi de suprafaţă) şi a solurilor. "Noi am demarat elaborarea unor studii pedologice şi agrochimice, prin care să punem la dispoziţia producătorilor agricoli, persoane fizice şi juridice, din zonele respective, a documentaţiei necesare şi a ceea ce trebuie făcut", ne-a spus, ieri, dl dr. ing. Teodor Jurcuţ, directorul OSPA Bihor. Actualmente, acţiunea este în derulare pe zona Tinca (unde s-au finalizat studiile pedologice şi agrochimice) şi a început în zona Şoimi, iar pentru Sălacea şi Oradea, a precizat dl Teodor Jurcuţ, există studii elaborate în anii precedenţi, studii care se vor actualiza". Documentaţia ce se pune la dispoziţia producătorilor din aceste zone vulnerabile la poluare cu nitraţi conţine: fişa fermei, a exploataţiei agricole sau a proprietăţii, fişa de descriere a şeptelului, fişa de calcul a cantităţii de dejecţii provenită de la şeptelul fermei, exploataţiei agricole, proprietăţii, un plan de fertilizare anual, o fişă centralizator privind recomandările şi realizările acţiunilor de fertilizare, borderou cu evidenţa îngrăşămintelor organice distribuite în afara fermei, exploataţiei agricole sau a proprietăţii. "Aplicarea acestor măsuri devine obligatorie pentru cei din zonele respective şi se va monitoriza. Toate recomandările făcute sunt conform Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole" - conchide dl Teodor Jurcuţ.