La sediul din Oradea al Direcţiei Apelor Crişuri a avut loc, în data de 30 septembrie a.c., o dezbatere publică vizând programul de măsuri destinat reducerii poluării solului şi al apelor cu nistraţi, urmare a activităţilor agricole, în zonele vulnerabile deja identificate şi analizate.

Dezbaterea de acum a fost precedată de o acţiune similară, dar pe tema efectelor activităţii industriale, iar în perioada următoare se vor organiza alte două dezbateri pe tema aglomerărilor umane, respectiv a alterărilor hidro-morfologice. Programele de măsuri ce se vor elabora au ca finalitate întocmirea Planului de management al Bazinului hidrografic Crişuri, ceea ce înseamnă respectarea şi implementarea Directivei Cadru a Uniunii Europene privind Apa.
La dezbaterea publică de acum au fost reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi ai Direcţiei Apelor Crişuri, reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor şi Satu Mare, ai Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice şi Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Bihor, Sălaj, Satu Mare, cât şi reprezentanţi ai comunelor şi oraşelor, ai fermelor şi complexelor agrozootehnice din raza administrativ-teritorială a acestor localităţi unde există zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
Programul expus dezbaterii cu factorii implicaţi prevede măsuri obligatorii impuse de legislaţia în vigoare pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi cauzată de activităţile agricole din Bazinul hidrografic Crişuri. În ceea ce priveşte judeţul Bihor, aceste zone identificate şi analizate sunt în Oradea, Tinca, Şoimi şi Sălacea. Concluziile: aplicarea, în zonele respective, a Codului de bune practici agricole, respectarea perioadelor de interdicţie a împrăştierii fertilizanţilor, realizarea unui management corespunzător al gunoiului de grajd. S-a reliefat, totodată, în cazul fermelor şi complexelor agro-zootehnice, obligativitatea aplicării măsurilor vizând asigurarea capacităţilor de stocare a dejecţiilor, monitorizarea, prin foraje de observaţie, a pânzei freatice, cât şi aplicarea planurilor de fertilizare elaborate pe baza studiilor pedologice şi agrochimice. De asemenea, s-a insistat pentru o mai strânsă colaborare între autorităţile locale şi factorii implicaţi din aceste zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, cât şi asupra necesităţii armonizării legislaţiei privind poluarea apelor cu nitraţi cu legislaţia din domeniul sanitar-veterinar şi al managementului deşeurilor.