Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit, joi, perspectiva calificativului României şi al altor trei state din regiune, de la "stabil" la "negativ", unul dintre principalii factori care au stat la baza deciziei fiind creşterea deficitului de cont curent.

Revizuirea se referă la datoriile pe termen lung în valută şi monedă naţională ale României. Calificativele au fost reafirmate la "BBB", pentru datoriile pe termen lung în valută, şi la "BBB plus", pentru cele în lei, se arată într-un comunicat al Fitch.

În acelaşi timp, agenţia a menţinut calificativul "F3" pentru datoriile în valută pe termen scurt, precum şi plafonul de ţară la "A minus".

Alături de perspectiva ratingului României, au fost revizuite, în coborâre, la "negativ"" şi cele ale Bulgariei, Estoniei şi Lituaniei.

"Deficitele de cont curent în statele baltice, Bulgaria şi România, au urcat până la niveluri care par disproporţionat de ridicate conform standardelor globale şi istorice. Deficitele externe uşor de finanţat în momente de lichiditate abundentă şi de disponibilitate a investitorilor către asumare de riscuri, ar putea fi mai greu de finanţat după criza globală din domeniul creditelor. Perspectiva negativă reflectă creşterea riscurilor privind o încetinire abruptă a afluxurilor de capital, precum şi ajustările macroeconomice costisitoare ", a declarat, în comunicat, Edward Parker, şeful diviziei care cuprinde statele emergente, din cadrul Fitch.

Estimările Fitch privind deficitul de cont curent din România din 2007 sunt de 14%, pentru Bulgaria de 19,5%, Letonia 25%, Estonia 16% şi Lituania 13,7%.

Valorile ridicate ale deficitelor de cont curent, cerinţele privind finanţarea externă şi creşterea rapidă a creditării reprezintă punctele slabe subliniate de Fitch.

Temerile s-au adâncit în ultimile 12 luni, întrucât dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit şi, în unele cazuri, rămân pe o pantă negativă. Alături de aceste evoluţii, criza de pe pieţele financiare internaţionale reprezintă un şoc negativ.

Analiştii notează şi că inflaţia s-a accentuat, încetinirea creşterii economice din zona euro va afecta în mod negativ exporturile, iar întârzierile înregistrate în adoptarea euro exacerbează riscurile financiare.

Fitch consideră că perspectiva pentru regiune s-a deteriorat şi dinamica ratingurilor s-a schimbat.

În luna august a anului trecut, Fitch a revizuit în sens negativ ratingul Letoniei de la "A minus" la "BBB plus", a înrăutăţit perspectiva calificativelor Lituaniei şi Kazahstanului de la "stabil" la "negativ" în decembrie 2007.

Deficitele de cont curent reflectă, în principal, afluxurile de capital în sectorul privat, inclusiv investiţii străine directe, însă relaxarea politicii fiscale în România este îngrijătoare, se arată în comunicat.

În cele mai multe state, exporturile cresc, însă înăsprirea condiţiilor de pe piaţa muncii începe să afecteze competitivitatea.

Totodată, creşterea rapidă a creditării şi împrumuturile externe, adesea contractate de instituţii locale de credit de la băncile-mamă, au avut un rol important în finanţarea şi alimentarea deficitului de cont curent.

Ponderea ridicată în regiune a băncilor cu acţionari străini a avut un efect pozitiv asupra regiunii, dar ar putea deschide un canal de contagiune, în cazul în care criza creditelor va persista.

Turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale ar putea modera ritmul de creştere a creditelor şi, în acelaşi timp, ar putea diminua dezechilibrele externe, notează Fitch.

Ajustările economice nu pot fi line, în particular după evoluţia puternică a sectorului financiar. Creşterea economică şi avansul împrumuturilor au început deja să se tempereze în Estonia şi, într-o mai mică măsură în Letonia, însă va mai trece o perioadă de timp până la evoluţii similare ale inflaţiei, salariilor, deficitelor de cont curent şi împrumuturilor externe.

"Fitch crede că o aterizare lină rămâne scenariul cel mai probabil pentru cele patru state menţionate. Însă riscurile privind o aterizare dură au crescut. O aterizare dură - în special dacă implică abandonarea consiliilor monetare - ar genera costuri economice semnificative şi ar putea duce la diminuarea ratingurilor", se spune în comunicat.

Într-o asemenea situaţie, ponderea ridicată a finanţării în euro ar fi o vulnerabilitate, însă finanţele publice puternice, economiile flexibile şi controlul băncilor de către instituţii străine ar putea reduce costurile ajustării.

Rebalansarea economiilor şi înregistrarea unor situaţii de aterizări line ar putea conduce la revenirea la perspectiva "stabilă". Revizuirea perspectivelor va fi determinată, în mod semnificativ, de evoluţiile specifice ale fiecărei ţări, se mai spune în comunicat.