Iliberalul și prorusul Viktor Orbán (IV): legalizarea fraudei electorale, spionarea adversarilor politici și controlul presei ungare

C. Ioana*

Cu ocazia alegerilor parlamentare din 3 aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice și strategice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora. În acest număr vom prezenta dosarul intern, respectiv activitatea serviciilor secrete din Ungaria, modul în care regimul Orbán spionează adversarii politici și maniera în care regimul a luat media ungară sub control direct. Prima parte a acestui serial poate fi cititi aici, a doua parte aici, a treia aici. Versiunea în limba engleză a acestui episod poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

În data de 12.11.2021, Zsolt Semjén, vicepremier, a trimis o propunere legislativă (T/17277) lui László Kövér, președintele Parlamentului ungar, „care ar modifica aspecte privind serviciile de gestionare a schimbului de date și ar reduce sarcinile administrative pentru cetățeni.” O privire rapidă asupra documentului arată că modificările vor afecta „legea LXVI (1992) privind înregistrarea datelor cu caracter personal și a adreselor cetățenilor”.

În opinia organizației Társaság a Szabadságjogokért/Societatea pentru Libertăți Civile/ TASZ, aceste amendamente „deschid uși și mai largi turismului electoral, decât în anii anteriori”, deoarece, în viitor, „o persoană care își stabilește o reședință nu trebuie neapărat să și locuiască la acea adresă”. Reședința oficială a unei persoane va fi redusă la un fel de „adresă de contact”. Ulterior, demersurile asociate stabilirii unei reședințe fictive nu vor mai fi pedepsite. Codul penal privind falsificarea actelor publice va fi modificat astfel încât oricine să poată înregistra o adresă cu acordul unui proprietar. Se cunoaște practica turismului electoral, în special în zonele învecinate cu Ucraina, unde mii de cetățeni ucraineni, dintre care unii nici măcar nu și-au putut dovedi sorgintea maghiară, și-au stabilit adrese false cu ajutorul primarilor satelor, în schimbul unor voturi favorabile. A fost o escrocherie de prim rang, sunt de părere analiștii internaționali. Încercările de a pune capăt practicii au întâmpinat dificultăți, deoarece aceste voturi au favorizat Fidesz. Pe viitor, frauda electorală în integralitate se va desfășura pe baze legale.

În data de 13.01.2022, 20 de ONG-uri ungare (Amnesty International Magyarország, Autonómia Alapítvány,Civil Kollégium Alapítvány, Emberség Erejével Alapítvány, Eötvös Károly Intézet,Háttér Társaság,K-Monitor Közhasznú Egyesület, Közélet Iskolája Alapítvány, Levegő Munkacsoport,Magyarországi Európa Társaság, Magyar Helsinki Bizottság, Magyar Női Érdekérvényesítő Szövetség, MENŐK – Magyar Európai Nők Fóruma Egyesület, Mérték Médiaelemző Műhely,Ökotárs Alapítvány, Political Capital, Társaság a Szabadságjogokér, Transparency International Magyarország, Unhack Democracy Védegylet Egyesület) au adresat o solicitare scrisă Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), într-o inițiativă de a se asigura că OSCE nu trimite o „misiune limitată” de observare a alegerilor parlamentare ungare din aprilie 2022, deoarece, din cauza situației îngrijorătoare din plan intern, monitorizarea ar trebui să fie totală de această dată, respectiv completată de un număr mare de observatori în ziua de votare.

Potrivit ONG-urilor, situația este mult mai gravă decât era în 2018, iar în solicitarea lor au oferit următoarele detalii, care avertizează că integritatea alegerilor din 2022 poate fi în pericol mai mare decât înainte:

  • modificări la nivelul regulilor electorale/circumscripțiilor electorale în favoarea partidului de guvernământ;
  • utilizarea banilor publici în scopuri de campanie proguvernamentală;
  • intensificarea retoricii intimidante, xenofobe și anti-LGBTQ;
  • dominația guvernului asupra pieței media;
  • preluarea de către guvern a organismelor electorale;
  • influența politică asupra instanțelor, prevederi autocratice în timpul epidemiei de coronavirus;
  • restricții arbitrare privind libertatea de exprimare și de întrunire.

Spionarea adversarilor. Scandalul Pegasus (iulie 2021)

Printre statele expuse în ancheta Pegasus, care au plătit compania israeliană de spionaj cibernetic NSO Group pentru spionarea unor politicieni, jurnaliști, activiști pentru drepturile omului, oameni de afaceri, disidenți, etc. se află și Ungaria, singurul stat UE de pe listă. Cazul Ungariei este relevant prin: lipsa de reacție a premierului Orban, care a optat pentru ignorarea scandalului;declarațiile contradictorii ale acoliților săi pe subiect. Aparatul media pro-Fidesz a fost singurul care a reacționat în stilul cunoscut.

Recenta anchetă a ONG-ului francez Forbidden Stories, intitulată Pegasus Project, a dezvăluit numele a peste 50.000 de ținte ale acțiunilor de supraveghere cibernetică. Ancheta a avut la bază o colaborare jurnalistică internațională la care au participat, pe lângă Direkt36.hu, personal de la Washington Post, The Guardian , Süddeutsche Zeitung, Die Zeit și Le Monde și a dezvăluit că au fost supravegheați peste 180 de jurnaliști din întreaga lume, inclusiv redactori și reporteri de la The Economist, Reuters, Financial Times, CNN, The New York Times, France24 și Associated Press.

Printre statele implicate în această anchetă se numără: Azerbaidjan, Bahrain, Kazahstan, Mexic, Maroc, Rwanda, Arabia Saudită, Ungaria, India și Emiratele Arabe Unite.

Victimele acestui spionaj cibernetic, din Ungaria, au fost 300 de persoane – majoritatea cu abordări anti-Orban. Printre acestea se numără: un primar de opoziție (nenominalizat); patru jurnaliști, inclusiv doi membri ai personalului de la Direkt36.hu – jurnaliștii de investigație Ponyi Szabolcs și Szabó András; un fotograf care a lucrat cu un jurnalist american la un articol despre sediul Băncii Internaționale de Investiții, o instituție financiară rusă de lângă Kremlin, cu sediul la Budapesta; antreprenorul miliardar, Zoltán Varga, proprietarul Central Media Group, care publică și 24.hu; Chikán Attila, profesor de economie, ministru al economiei în primul Guvern Orbán, care a fost invitatul lui Zoltán Varga la o cină în 2018; Ádám Simicska, fiul fostului trezorier al Fidesz, Lajos Simicska – care a fost principalul aliat al lui Viktor Orbán până la „Ziua G”; fostul student al Universității Central Europene/CEU, Adrien Beauduin, care a fost reținut la o demonstrație anti-guvernamentală în 2018.

Informațiile obținute de către sursa ungară 168 Óra, în baza unei cereri privind libertatea de informare, indică faptul că ministrul justiției, Judit Varga, a aprobat 1.285 cereri de supraveghere în 2020, care includ toate formele de supraveghere, nu doar Pegasus (aiciaiciaiciaiciaiciaici și aici).

Pegasus este o soluție spyware israeliană, de infiltrare de la distanță, nedetectabilă, utilizat pe iPhone-uri sau alte dispozitive care rulează modul Android și care utilizează lacune de funcționare de pe care nici producătorii, nici dezvoltatorii de software pentru telefoane mobile nu le cunosc. Spyware-ul poate captura și transmite mesaje, fotografii și e-mailuri de pe telefonul mobil al unei ținte, dar poate, de asemenea, să înregistreze conversații cu acesta, să activeze un microfon dacă este necesar și, de asemenea, să colecteze informații despre deplasările utilizatorului.

Intensificarea activităților de intelligence. 1825 operațiuni pe an!

În Ungaria există 2 servicii principale de informaţii: AH pe plan intern, respectiv IH pe plan extern, adică spionajul.

Potrivit ministrului Justiției, Judit Varga, în perioada 01.01 – 14.04.2021,  au fost autorizate 499 de operațiuni ale serviciilor de informații ungare, respectiv circa 5 operațiuni sub acoperire/zi  (filaje, interceptări, percheziții domiciliare, accesări de email-uri, etc.). Să calculăm cât vine pentru un an de zile: 5×365 egal 1825! Deci 1825 de operațiuni ale serviciilor secrete într-un an se desfășoară în Ungaria regimului Orban.

Centrul de combatere a terorismului/TEK și serviciile de informații militare și civile, cu excepția Centrului de informare și analiză a criminalității și de combatere a terorismului /TIBEK, sunt autorizate să colecteze informații secrete în scopul protecției securității naționale, care necesită doar aprobarea ministrului Justiției. Ungaria are unul dintre cele mai permisive cadre legislative din Europa privind autorizarea supravegherii, controlul politic absolut asupra serviciilor fiind evident. Serviciile civile de informaţii AH şi IH fac parte din cluburile europene de cooperare în materie de securitate naţională, unde sunt discutate subiecte foarte sensibile precum acţiunile spionajului rus în Europa sau securitatea economică în contextul inserţiilor economice ale Chinei. Ungaria are legături politice privilegiate netransparente şi contrare poziţiei UE cu aceste state. Câtă credibilitate mai au cele două servicii naţionale, AH şi IH, în cluburile europene de intelligence? Poate fi un risc de compromitere al informaţiilor vehiculate în regim „confidenţial” faţă de serviciile ruse şi chineze? Szjjiarto Peter, ministrul de externe şi principalul coordonator al fondurilor ungare în statele din regiune, este prezent frecvent la Moscova. Dar el este totodată şi coordonatorul serviciului de spionaj ungar – IH. La rândul său, Sandor Pinter, ministru de interne şi coordonator al AH, are la rândul său un istoric de asociere cu Rusia din perioada în care primea taxă de protecţie din partea unui „hoţ în lege”, Semion Moghilevich, lider al unui clan de crimă organizată din Federaţia Rusă, conexat / controlat de serviciul de securitate rusesc FSB.

Acapararea mass media ungare de către regimul Orbán

De când Viktor Orbán a devenit prim-ministru, în 2010, Ungaria a coborât de pe locul 23 pe locul 92 în indicele mondial al libertății presei.

Rapoarte recente ale unor entități europene au confirmat tendințe negative la nivelul libertății presei în Ungaria, dar au evidențiat și impactul negativ al Budapestei asupra libertății presei în țările vecine, cu minorități maghiare.

Concluziile experților ungari de profil (03.05.2021), respectiv Marius Dragomir – director al Centre for Media, Data and Society/CMDS din cadrul Universității Central Europene/CEU și Gabor Polyak – profesor asociat al Institute for Communication and Media Studies, din cadrul Universității din Pécs, sunt următoarele:

  • în Ungaria, guvernul și clasa oligarhilor pro-guvernamentali controlează majoritatea mass-media ungare;
  • în perspectiva alegerilor parlamentare din 2022, se așteaptă demersuri de preluare a ultimelor surse media independente din Ungaria;
  • pluralismul media poate fi restabilit doar cu o intervenție a UE, altfel modelul ungar s-ar putea extinde în Europa Centrală și de Est;
  • jurnaliștilor li se interzice intrarea în spitale sau să ia interviuri medicilor;
  • în martie 2020, a fost emis un decret guvernamental de urgență de modificare a Codului penal, pe fondul epidemiei de coronavirus, în care se prevede pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă în cazul în care cineva face o declaratie falsă pentru a ascunde riscul de a contracta o boală epidemică. Astfel, formularea foarte vagă a decretului permite incriminarea criticilor guvernamentali;
  • pe plan intern, deținătorii surselor media sunt adesea menționați ca fiind unii dintre principalii vinovați de lipsa libertății presei din Ungaria;
  • eliminarea sursei Klubradio și preluarea portalului Index, au fost percepute drept evoluții îngrijorătoare pentru libertatea presei din Ungaria;
  • recent, a existat o nouă reglementare care eticheta sectorul media drept „strategic”, prin urmare, toate fuziunile și achizițiile de pe piața media trebuie să fie aprobate în prealabil de către guvern.

Păpușarii media ai lui Viktor Orbán

1. Mészáros Lőrinc – prietenul din copilărie al lui Orbán, care deține: Echo TV (post tv național proguvernamental), Világgazdaság/Economia mondială (cotidian economic), Nemzeti Sport/Sportul național (tabloid sportiv), inclusiv 12 publicații regionale și numeroase reviste mondene2. Habony Árpád – consilierul neoficial al lui Orbán, care deține: 888.hu (portal de știri), Ripost (tabloid), Lokál (tabloid); 3. Andy Vajna/ Vajna András György (decedat în ianuarie 2019) – producător de filme american, de origine maghiară, desemnat drept comisar guvernamental al industriei de film din Ungaria, care deține: TV 2 (post tv național), Rádió 1 (post radio național), BORS (tabloid) și 2 cotidiene regionale4. Matolcsy Ádám – fiul actualului guvernator al Băncii Naționale Ungare, politician Fidesz, MatolcsyGyörgy,care deține portalul Origo.hu5. Mária Schmidt – istoric și lector universitar, comisar guvernamental, director al House of Terror Museum (care conține mărturii ale Holocaustului ungar), deține: Figyelő/Observator (publicație de tip magazin); 6. Heinrich Pecina – afacerist austriac cu legături în cercurile Fidesz, deține 3 cotidiene regionale7. Széles Gábor – afacerist și unul dintre organizatorii marșurilor păcii, pro-Orbán, deține publicația Magyar Hírlap/Ziarul Ungar; 8. Liszkay Gábor – director executiv al companiei lui Mészáros Lőrinc, Mediaworks, deținând și publicația Magyar Idők (sursa aici).

Conform datelor statistice oferite de Mérték Média Monitor, think tank și watchdog din domeniul media, din Ungaria, portofoliul pro-Fidesz cuprinde 77,8% din întregul segment de știri și afaceri publice.

Armata de trolli ai propagandei guvernamentale

Fundația “Alianța pentru Noua Generație”/Szövetség az Új Nemzedékért Alapítvány, a fost înființată în 2012, de către Péter Ágh, parlamentar ungar, care a avut calitatea de președinte al organizației de tineret Fidelitas, din cadrul partidului Fidesz, în perioada 2009-2015. Obiectivul fundației, postat pe pagina de Facebook a comunității, intitulată ”Szövetség az Új Nemzedékért Alapítvány”, viza: ”Socializarea generației tinere în scopul de a deveni responsabilă pentru comunitățile maghiare mici și mari, pentru prezervarea, transferul culturii ungare și protecția mediului înconjurător, pe baza ideii solidarității creștine, a unei economii de piață bazată pe concurență loială și a unei națiuni ungare europene unite”.

Sursele ungare – https://media1.hu/; www.veszpresszo.hu/; https://magyarnarancs.hu; https://24.hu; https://kecsup.hu; https://168ora.hu; https://index.hu; https://444.hu; https://magyarhang.org; alfahir.hu; szegeder.hu; https://szeged.hu; https://merce.hu; https://nepszava.hu; https://boon.hu; https://hvg.hu; https://www.szoljon.hu/ 06.07.2019; https://fuggetlenhirek.info/ – au vehiculat că fundația a lansat un ”Program de burse”/”Fúzió”/Fuziune, care a fost demarat la data de 01.08.2019 și se adresa ”studenților dedicați valorilor civice”, cărora li s-a oferit locuri de muncă part-time pentru a scrie articole, a se implica în activități comunitare și a contribui la organizarea de evenimente. Este interesant faptul că în anunțul acestui program se menționează că motivul care a stat la baza înființării burselor ”Fusion” este acela de a ”oferi o oportunitate tinerilor simpatizanți ai actualului guvern de a-și exprima ideile on-line și off-line cu privire la cele mai importante întrebări și probleme ale sociețății ungare”, iar participanților acceptați li se oferă un salariu lunar de 60.000 de forinți (circa 200 dolari).

Sursa ”Kolozsvári Szalonna”, referitor la acest program de burse (06.07.2019), a specificat că scopul Guvernului ungar este de a crea o armată de trolli care să-i răspândească mesajele politice. Cerințele pentru această activitate tind să susțină această suspiciune întrucât solicitanților li se cer abilități excelente de comunicare în scris și de utilizare a calculatorului și Internetului. Sursa ungară Media 1 i-a catalogat drept “propagandiști voluntari ocazionali” pe membrii acestei comunități studențești ”Fúzió”.

Desigur, nu putem anticipa dimensiunea reală a acestui grup de propagandiști, însă după lista celor 16 universități de la care pot aplica doritorii, este posibil ca numărul aceștor trolli guvernamentali să fie semnificativ. Universitățile implicate sunt următoarele: Budapesti Műszaki és Gazdaságtudományi Egyetem/ Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta; Budapesti Corvinus Egyetem/ Universitatea Corvinus din Budapesta; Pázmány Péter Katolikus Egyetem/ Universitatea Catolică Pázmány Péter; Budapesti Gazdasági Egyetem/Universitatea de Economie din Budapesta; Eötvös Loránd Tudományegyetem/ Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta; Nemzeti Közszolgálati Egyetem/ Universitatea Națională de Servicii Publice; Pécsi Tudományegyetem/ Universitatea din Pécs; Szegedi Tudományegyetem/ Universitatea din Szeged; Debreceni Egyetem/ Universitatea din Debrețin; Széchenyi István Egyetem/ Universitatea Széchenyi István; Pannon Egyetem/ Universitatea Panonia; Miskolci Egyetem/ Universitatea din Miskolc; Szent István Egyetem/ Universitatea Szent István; Budapesti Metropolitan Egyetem/ Universitatea Metropolitană din Budapesta; Soproni Egyetem/ Universitatea din Sopron; Károli Gáspár Református Egyetem/ Universitatea Reformată Károli Gáspár.

Acest program de burse ”Fúzió” este unul inedit. Deși este de necrezut ca Ungaria, aflată printre țările cu guverne angajate în activități de trolling, să solicite în mod deschis aplicanți pentru această activitate (cu siguranță au existat și înainte trolli guvernamentali), totuși până, în prezent, aparent, această activitate s-a derulat fără consemnări financiare în evidențele publice.

La 30.01.2018, sursa https://444.hu/, sub titlul ”Unul dintre soldații de pe Faceook ai Fidesz ne-a spus ce armată virtuală a creat”, a prezentat un troll Fidesz, care a oferit detalii despre modul în care primesc instrucțiuni de la sediul partidului și cum trebuie să consemneze în foile de calcul Excel că au îndeplinit cotele, însă din material rezultă că aceste personaje au desfășurat o activitate neplătită, fiind, aparent niște entuziaști ai partidului care voiau să răspândească crezul acestuia și să îi mulțumească pe politicieni.

*C. Ioana este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universității din București și expert LARICS pe chestiunea maghiară.