Cu toate că la Primăria Oradea a fost de curând schimbată vechea gradă, vechile metehne ale fostei conduceri sunt în continuare cu sfinţenie păstrate. Noul primar, Mihai Groza, aplică aceeaşi politică a lipsei de transparenţă vizavi de modul în care sunt cheltuiţi banii publici. Sumele exorbitante care se cheltuie pentru confortul unor funcţionari publici trebuie ţinute departe de ochii contribuabililor orădeni, care au doar obligaţia de a-şi achita la termen impozitele, nu şi dreptul de a şti cum aceşti bani se cheltuie. În cursul acestui an, angajaţii Primăriei Oradea s-au bucurat de 257 de deplasări în ţară şi 58 în străinătate, sejururi care au costat bugetul local peste 260.054 lei. În ce priveşte valoarea convorbirilor telefonice, în medie, angajaţii PMO au vorbit lunar de 35.000 lei. Astfel, în cele 12 luni ale anului 2007, de la bugetul local s-au scurs peste 400.000 lei numai pentru convorbirile telefonice.

Aflăm din presa centrală că sub înaltul patronaj a doi dintre locotenenţii lui Tismăneanu (Horia Roman Patapievici şi Andrei Pleşu) din procesul de promovare şi susţinere publică a celebrului "Raport final", prezentat în faţa Parlamentului de către preşedintele României pe 18.12.2006, Statul Român, prin Institutul Cultural Român (persoană juridică de drept public având structuri proprii la: Berlin, Bruxelles, Budapesta, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel-Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena) "sponsorizează iredentismul şi antiromânismul de la Budapesta din banii României".

Dacă-ţi clăteşti ochii în faţa televizorului, vezi pe mai toate posturile o grămadă de exhibaţi: de la vedete la modă, femei uşoare ce se dau cântăreţe, ziarişti îngâmfaţi, până la politicieni mieroşi, albinoşi şi unsuroşi...

Aderarea României la Uniunea Europeană i-a privat pe politicieni de raportarea la termene, etape, criterii de îndeplinit şi constrângeri. Incapabili să proiecteze şi să-şi asume singuri viitorul, plecând de la interesul naţional, principalii actori politici s-au ghidat după obsesiile şi antipatiile personale

Este uluitor de stabilit modul de a fi al omului de-a lungul secolelor. Dau doar un exemplu clasic. Toată lumea a văzut sau poate vedea imagini cu oameni din Amazonia în pielea goală îmbrăcaţi... cu frunze. Toate populaţiile au trecut prin acest stadiu. Ei bine, o scenă naturală cu asemenea oameni. Un bărbat vine în vizită cu un scop oarecare la un trib vecin. Vine ţinând într-o mână ridicată arcul cu săgeţi, iar cu cealaltă mână, un copil care flutură frunzele de palmier. Ce semnifică? Arcul îi anunţă: "Nu mi-e frică de voi". Copilul cu frunzele semnifică: "Vin nevinovat şi cu prietenie, dorind relaţii prieteneşti

Deşi i-a găsit vinovaţi pe generalii (r) Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, pentru reprimarea manifestanţilor din Timişoara, instanţa supremă nu a pronunţat încă o decizie definivă în cazul acestora, astfel că la 18 ani de la revoluţie procesul acestora continuă.

Tărăşenia din jurul accidentului comis de ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, dezvăluie mizeria presei româneşti şi, totodată, neprofesionalismul prin care unii băgători de seamă din presă ţin morţiş să parvină mediatic.

Pe lângă cele peste 40 milioane lei pe care Administraţia Imobiliară Oradea le-a avut la dispoziţie în acest an pentru programul de achiziţii publice, municipalitatea orădeană a mai cheltuit alte 19 milioane lei, pentru alte proceduri de achiziţii de lucrări şi servicii.

Odată finalizate marile investiţii, valul de bani publici ar trebui să ia calea altor lucrări edilitare. Din păcate, în Oradea se aplică o altă politică, cu cât o investiţie este mai mare, cu atât conducerea Primăriei Oradea o supradimensionează cu alte şi alte lucrări menite să o transforme într-un obiectiv edilitar de lux, extrem de costisitor.

Marţi, la Sudrigiu, a avut loc o nouă întâlnire a Consiliului Consultativ de Administrare de pe lângă Administraţia Parcului Natural Munţii Apuseni, unul dintre punctele de pe ordinea de zi fiind şi propunerea de schimbare a categoriei de management pentru zona Padiş-Lazuri, din zona de conservare specială în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane, fapt ce ar înlesni dezvoltarea unei investiţii. În zona respectivă se doreşte realizarea unei staţiuni de către un grup de investitori străini şi români, proiect contestat de ecologiştii orădeni.