Premierul Emil Boc făcea, zilele trecute, o declaraţie cu privire la transmiterea cinematografelor către administraţiile locale, păstrând însă cel puţin un cinematograf în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ pentru promovarea filmului românesc sau organizarea unor acţiuni de cultură de nivel naţional. În Bihor, această măsură a fost realizată parţial, însă autorităţile locale nu au ştiut să se ridice la nivelul responsabilităţii încredinţate. Dovadă stă Cinematograful "Transilvania", predat Primăriei Oradea cu acte în regulă în urmă cu un an.

Se ştie dintotdeauna că "Unde-i unul nu-i putere,/unde-s doi puterea creşte". Necesităţi politice şi economice au impus asocieri de diverse tipuri. Este de ajuns să amintim în Antichitate - Liga Ateniană, în Evul Mediu - Liga Hanseatică, în modernitatea apropiată - cele două blocuri militare: NATO şi Tratatul de la Varşovia etc.

De la Traian la Aurelian, istoria Daciei a fost tot mai agitată ca urmare a atacurilor popoarelor barbare, ţinta acestora fiind acapararea unor bogăţii din oraşele Daciei, astfel că o parte dintre locuitorii înstăriţi ai acestora au trecut la sud de Dunăre, iar cei cu avere mai mică sau deloc (cei mai numeroşi) s-au retras la sate, în locuri mai sigure şi neatractive pentru invadatori.

Existenţa geto-dacilor în cununa Carpaţilor şi în jurul lor este atestată de descoperirile arheologice încă din perioada de început a epocii bronzului, ei făcând parte din marea familie a indo-europenilor. Părintele istoriei, Herodot, arată că, în anul 514 î.e.n, singurii care s-au opus cu dârzenie armatei persane condusă de Darius I au fost "geţii, cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci". Bogăţiile solului şi ale subsolului acestui ţinut au atras, însă, râuri de invadatori, printre care macedonieni sub Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare ale cărui oşti "trebuiau să culce înaltele holde de grâu cu lăncile, ca să-şi facă drum".

Mă declaram convins că dubla cetăţenie va duce la reîncălzirea sentimentelor naţionaliste şi că ideea poate avea consecinţe catastrofale pentru viitorul a cel puţin jumătate din mapamond.

Folclorul ştiinţific afirmă că atunci când Freud se pregătea să pună pentru prima dată piciorul pe pământ american le-ar fi spus celor din jur: "Dacă ar şti americanii ce le aduc, m-ar împuşca înainte de a pune piciorul pe pământul lor.". Le-a adus psihanaliza, care a declanşat revoluţia moravurilor şi profunda metamorfoză a atitudinii faţă de sex. Atunci când venea Freud, americanii erau încă de o condiţie morală majoritar puritană şi doar dacă le-ai fi povestit ca pe o puţin probabilă eventualitate evoluţia care urma, ai fi declanşat un potop de gloanţe. Dar Freud venea ca un musafir aşteptat, o "noutate" binevenită, o celebritate a striaţiei etc.

În buricul Oradiei un pasaj pietonal exponenţial pentru arhitectura oraşului zace părăsit de mai mulţi ani. Uşile din grilaj metalic peste care a fost pus lacătul au fost rupte, locul devenind adăpost pentru boschetari sau maidanezi şi loc de depozitat gunoiul. Pasajul dintre străzile Republicii pietonal şi strada Madach Imre a fost construit în urmă cu mai bine de un secol de către municipalitate, pentru asigurarea fondurilor făcând un împrumut uriaş pentru acea vreme.

Numirea celor patru manageri ai spitalelor transferate la finele lunii iunie la Primăria Oradea a ridicat numeroase semne de întrebare în ce priveşte compatibilitatea persoanelor nominalizate cu posturile pe care le ocupă. De asemenea, şi noul manager al Spitalului Judeţean se află în vizorul Instituţiei Prefectului judeţului Bihor, care a declanşat o verificare a modului în care atât primarul Oradiei, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor au respectat criteriile prevăzute de actele normative în vigoare privind numirea managerilor.