„2023 începe așadar sub semnul războiului. Iar finalul acestui război nu este aproape. (...) Acesta este războiul care conține în el germenii marii confruntări definitorii a unei perioade de tranziție între două ordini mondiale. Ce va prevala oare în această uriașă tensiune, forța dreptului internațional, sau dreptul forței militare.”

A mai trecut un an. Dar ce an! Cu așa o clasă politică, e de mirare că i-am supraviețuit. Însă țara ne e scumpă, tot mai scumpă. Se apropie de Monaco.

Pe scaunul mic, croit parcă pentru el, copilul râde vesel. În mâini ține o tijă roșie, rotundă la capăt, cu un început de balon de săpun în care i se vede o parte din ochiul stâng. Suflă ușor amuzat și câteva baloane în culorile curcubeului își iau zborul în lumina de lângă fereastră. Fiecare balon este o lumea care se risipește ca și cum nu ar fi fost niciodată.

Motto: Încă una specială, mai adăugați un spor.../ Să o duci așa-i ușor,/ Nici că-ți pasă de popor!

Pe măsură ce rolul politic internațional al Chinei crește, relațiile sale cu state din afara sferei sale tradiționale de interese evoluează. Una dintre regiunile vizate de Beijing este Orientul Mijlociu, acolo unde această realiniere îmbină interese geopolitice, economice și de securitate. Nivelul de interdependență dintre China și monarhiile din Golf a crescut semnificativ în ultimii ani.

Un bolid Lamborghini a fost fotografiat rulând pe culoarele Parlamentului. Nu, de data asta nu era vorba de o petrecere, precum cea programată să aibă loc în Trenul Regal, la care „jmecherii” să își fi etalat bogăția. A fost o „banală” expoziție cu produse de lux. Nici că se putea găsi un loc mai potrivit pentru asta decât Palatul Parlamentului. Judecând după principiul că oferta merge acolo unde se află cererea, s-ar putea spune că organizatorii au nimerit la fix.

Rusia lui Putin a acoperit, cu vuietul  sângeros al canonadelor sale, vocea celeilalte Rusii: în acest ocean de  propagandă, de crimă şi de laşitate, decenţa şi demnitatea, memoria şi sensibilitatea devin prezenţe subversive. Ca şi în vremea Generalissimului Stalin, Rusia este o închisoare  dintre ale cărei ziduri mai pot răsuna doar tonurile entuziaste ale marşurilor oficiale. 

Săptămâna a început cu un zvon sinistru, chiar mai grav decât refuzul acceptării noastre în spațiul Schengen. Cică Iohannis s-ar gândi la pensie. Explicabil, zece ani de mandat au fost, pentru el, o încordare urieșească. E vremea să se odihnească.

Pentru a înțelege de ce Austria se opune intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, dar susține Croația în acest demers, este obligatoriu să înțelegem cum a evoluat în UE criza migranților din 2015 și până în prezent și modul în care s-au raportat statele UE la această criză.

„Năravul din fire...”. Procurorii DNA spun Niculae Bădălău a dat mită, pentru a pune la cale un mic trafic de influență. Nu e cine știe ce. Printre altele, fostul senator PSD i-a propus unui primar 170.000 de euro și, bonus, alte lucrări, în schimbul favorizării unei firme din clan. Povestea e chiar complexă. Primarul pe care a încercat să-l corupă Bădălău e fostul deputat PNL, Dan Păsat, condamnat și el, în 2013, la închisoare, pentru șantaj. Cum să nu te apuce îngrijorarea? Ce-a ajuns țara asta?! „Corb la corb...” își scoate ochii?! Sau te pomenești că „meciul” PNL-PSD se joacă acum la masa DNA?