Primarul Petru-Daniel Curta declara, zilele trecute, că întreaga comună se pregătește de ceea ce va fi evenimentul anului pentru locuitorii din Cărpinet și din întreaga Depresiune a Beiușului: vizita Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Izbuc, pentru sfințirea noii biserici a mănăstirii.

 

„Din discuțiile purtate de către mine și cu părintele stareț, și cu părintele Antonie, de la Mănăstirea Izbuc, pe data de 19 septembrie, mi s-a confirmat că va avea loc sfințirea bisericii construite la Mănăstirea Izbuc și că va sosi Patriarhul României la Mănăstirea Izbuc”, ne-a declarat primarul.

Primarul Curta a mai precizat că administrația locală depune eforturi pentru primirea așa cum se cuvine a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, precum și a numeroșilor credincioși, din Bihor și județele învecinate, despre care estimează că vor participa la eveniment, firește, dacă măsurile impuse de pandemia de coronavirus o vor permite. În acest sens, Primăria Cărpinet grăbește repararea drumului comunal care asigură accesul spre Mănăstirea Izbuc, aici fiind necesară reasfaltarea porțiunilor degradate în urma introducerii rețelei de canalizare.

Așezământul monahal de la Izbuc a fost ridicat între anii 1928-1930, de obștea păstorită de arhimandritul Atanasie Popescu, pe un loc numit „La călugări”, ceea ce sugerează că aici ar fi existat, în vechime, o mănăstire. În anul 1947, niște bandiți au atacat lăcașul și au ucis călugării, unul singur reușind să scape cu viață. Abia în anul 1954, odată cu venirea ieromonahului Ioanichie Popescu, viața monahală reintră în normalitate. Pe lângă biserica mare, a fost adusă, ca paraclis, o bisericuță de lemn din veacul al XVIII-lea. În timpul starețului Iorest Grebenea au fost ridicate noua stăreție (1985), clădirea pentru pelerini (1987) și noul paraclis din piatră, renumele mănăstirii Izbuc depășind hotarele Bihorului. 

În urmă cu un deceniu, la 16 mai 2010, în duminica a șaptea de la Paști, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, sfințea locul noii biserici a mănăstirii, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic”, precum și noua clădire ce adăpostește chiliile viețuitorilor din mănăstire, bucătăria și trapeza mare a sfântului așezământ.