Lunga vară fierbinte care ameninţa PSD a făcut să îngheţe surâsul pe buzele unor fruntaşi ai partidului de guvernământ la sfârşitul săptămânii trecute. Suspendarea activităţii delegaţiei permanente, destituirea "în bloc" şi trecerea la munca de jos a câtorva miniştri sunt primele efecte ale unei restructurări anunţate. Miza operaţiilor e(ste)tice prin care trece în aceste zile PSD este una fără echivoc şi a fost generată de scorul urban modest obţinut de acest partid la recentele alegeri locale. Deşi cruciada împotriva baronilor locali s-a bucurat de toate ingredientele necesare unui astfel de demers justiţiar, obiectivele ei sunt departe de a fi atinse. Sacrificarea câtorva lideri (ne)încoronaţi ai unor fiefuri tradiţionale ale social-democraţiei mioritice a produs un neaşteptat efect de bumerang, baronul local fiind identificat mai degrabă după carnetul de membru şi funcţia din PSD şi abia apoi după carnetul de cecuri, opulenţă, aroganţă şi perseverenta fraudare a banului public. Chiar dacă în majoritatea cazurilor acest raţionament s-a dovedit imbatabil, excepţiile, puţine ce-i drept, nu trebuiau omise, pentru că, aşa cum banii nu au miros, nici baronii locali nu au culoare politică. Nu degeaba se străduia Traian Băsescu, la începutul campaniei electorale pentru alegerile locale, când declara la Oradea, cu ocazia lansării candidaţilor PD, că Bihorul este un judeţ fără baroni locali datorită "administraţiei locale şi judeţene democrate", să ne convingă de contrariu. Este însă de neînţeles de ce îi calcă pe urme şi prefectul "care este" Gheorghe Sârb, transformat recent în profet, care decreta deunăzi că "În Bihor, nu există nici baroni locali, nici corupţie". Asumarea unei asemenea declaraţii, altminteri descalificantă pentru un fruntaş al unui partid care şi-a tăiat până şi craca de sub picioare agitând iataganul anticorupţiei, reprezintă un gest de sinucidere politică. Mai ales într-un judeţ în care corupţia, atât de "ocrotită prin lege", a colmatat până şi cele mai mici mecanisme decizionale şi s-a înfiltrat la toate nivelele de decizie ale instituţiilor statului de drept. Domnul euro-prefect ar fi trebuit să ştie că negarea corupţiei nu înseamnă stârpirea ei, cu atât mai mult cu cât, în virtutea funcţiei pe care o ocupă, este şi şeful comisiei judeţene de luptă împotriva acestui flagel, organism pe care, după ştiinţa noastră, nu l-a convocat niciodată în scurtul său mandat. În aceste condiţii, până când teorema domnului Sârb va fi ridicată la valoare de axiomă, se impune, pe cale de consecinţă, o reciprocă la fel de "naivă": dacă în Bihor nu există baroni locali şi nici corupţie, cum naiba a pierdut PSD-ul alegerile?!...