Tubul de metal descoperit la sfârşitul săptămânii trecute în foaierul Teatrului de Stat Oradea a fost deschis, ieri, din nou, în prezenţa viceprimarului municipiului Oradea, Rozalia Biro, a directorului Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a restauratorului Muzeului Ţării Crişurilor, Florin Heredea, şi a directorului adjunct al Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai", Tavaszi Hajnal. Cu această ocazie s-a constatat că hârtia păstrată timp de mai bine de 100 de ani în treptele care duc la intrarea în sala de spectacole a Teatrului orădean este deteriorată.

 

Potrivit municipalităţii orădene, recipientul în care au fost depuse documentele, deşi are pereţii exteriori dubli din tablă zincată şi în interior este din tablă de plumb, nu a reuşit să protejeze documentele în totalitate, deoarece capacul recipientului are un singur perete şi, în urma oxidării, a intrat în interior umiditatea şi sporii de mucegai. "Documentele se găsesc într-o stare de fragilitate avansată, hârtia fiind unul din materialele cele mai perisabile şi care necesită un regim de păstrare foarte strict, umiditate şi temperatură controlată. Datorită umidităţii relativ ridicate şi a temperaturii scăzute, adezivul din procesul de fabricare a hârtiei (substanţă organică) şi-a pierdut proprietăţile de adeziune şi coeziune, iar desfacerea acestor documente ar duce la pierderea definitivă a acestora, ele transformându-se în pulbere. La această stare a contribuit şi atacul fungic asupra materiei organice a hârtiei", se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Oradea.

Directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a precizat că din această cauză hârtia nu a fost scoasă din tubul metalic. "De sâmbătă, când a fost descoperit recipientul şi până luni, când ne-a fost predat, a stat în condiţii improprii. Totuşi, s-a văzut clar că în tub sunt două documente, scrise în limba maghiară, limba oficială din acea perioadă (n.r. - în anul 1900). Unul dintre documente este probabil un hrisov, în care se precizează ziua în care a început construcţia clădirii, cei care au construit, data la care s-a finalizat lucrarea. Celălat document este un caiet mai gros în care sunt trecute date despre donatori, donaţii şi cheltuielile care s-au făcut. Practic sunt date care ţin de prestigiul unei astfel de clădiri", ne-a declarat Chirac. Acesta a menţionat că în epoca modernă era obiceiul ca la temelia clădirilor importante să se pună astfel de documente. Deoarece documentele necesită o intervenţie de urgenţă în condiţii stricte într-un laborator de restaurare a hârtiei, directorul MŢC a precizat că a luat legătura cu colegii săi muzeografi de la Alba Iulia, unde există un astfel de laborator de specialitate.

 

"Probabil săptămâna viitoare vom trimite documentele la Alba Iulia. Până atunci, le vom păstra în condiţii stabile în laboratorul nostru de ceramică. Ca o coincidenţă, avem la Alba Iulia o colegă care urmează cursuri de restaurare a hârtiei, pentru a avea şi noi astfel de specialişti", a mai menţionat Aurel Chiriac.