Determinarea - salutată de comisarul european Olli Rehn - de a face reformă a făcut-o pe Monica Macovei să ignore principiile pe care le avea înainte de a prelua funcţia de ministru al Justiţiei, uitând locul de unde a plecat: Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki. Apărarea drepturilor omului, neimplicarea politicului în actul de justiţie şi transparenţa au fost temele preferate ale Monicăi Macovei, în perioada ei de opoziţie. Dacă propunerea şi numirea lui Daniel Morar ca procuror general al Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA) a fost discutabilă, procedura de selecţie pentru funcţiile de procurori generali adjuncţi şi procurori şefi ai PNA, precum şi pentru posturile de şefi din Parchetul instanţei supreme nu face decât să aducă aminte de vechile tertipuri ale predecesorilor lui Macovei. Cine sunt însă cei 15 procurorii aleşi care acced la funcţii de conducere în PNA sau câţi sunt cei triaţi pentru DIICOT din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu se ştie. Candidaţii au fost intervievaţi de o comisie formată din ministrul Justiţiei, Monica Macovei, procurorul general al PNA, Daniel Morar şi psihologul Mihai Aniţei de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Mai mulţi jurişti şi avocaţi au remarcat lipsa de transparenţă în trierea procurorilor în funcţii de conducere în cadrul celor mai importante Parchete, susţinând că ministrul Justiţiei nu ar fi trebuit să participe la procedura de selecţie, tocmai pentru a evita orice suspiciune privind competenţa celor desemnaţi. Pe de altă parte, juriştii comentează faptul că CSM ar fi trebuit să aibă atribuţiile de alegere a procurorilor şefi, cu atât mai mult cu cât la şedinţele Consiliului participă mass-media şi reprezentanţi ai societăţii civile, iar o dezbatere publică se impunea în acest caz. Astfel, indiferent de cine se va perinda în faţa membrilor CSM, a presei, a reprezentanţilor Asociaţiei Magistraţilor din România şi ai societăţii civile, pare a fi greu de ignorat faptul că deja ministrul Justiţiei a ales. Aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Daniel Morar. Ministrul Justiţiei l-a susţinut vădit pe Morar şi în momentul în care acesta, întrebat care va fi strategia de management pe care o are în ce priveşte PNA, a răspuns angelic că nu are aşa ceva. Ioan Amarie a cerut să fie eliberat din funcţia de procuror general al PNA şi să fie pensionat. La scurt timp, Macovei a cerut ca Amarie să fie revocat din funcţie pe motiv de ineficienţă managerială. Paradoxal, Macovei a subliniat ineficienţa lui Amarie, dar a susţinut un om care nu are nici o strategie. Sau poate are una pe care nu a făcut-o publică, având în vedere prima decizie a PNA de când Morar a preluat funcţia: redeschiderea cazului Puwak. Cazul privind suspiciuni de eludare a unor fonduri europene este unul de imagine, care "dă bine" în Europa. Aşteptările în ţară erau însă cu totul altele. "Am stabilit criterii clare de revocare, iar ministrul Justiţiei nu se va putea scula într-o dimineaţă cu ideea de a revoca un procuror general, ci trebuie să-şi argumenteze public hotărârea, în scris, despre motivele pentru care acel procuror general nu ţi-a îndeplinit atribuţiile, iar avizul CSM trebuie cerut", susţinea ministrul Macovei. Poate că Monica Macovei nu se va scula într-o dimineaţă cu ideea de a revoca un procuror-şef, dar, aşa cum este legea actuală, un alt ministru ce s-ar succeda la Justiţie are toate pârghiile necesare pentru acest lucru.