Sub genericul "Nesfârşita recunoştinţă", Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Bihor a organizat, joi, un simpozion dedicat Zilei Naţionale a României. În acest cadru, prof. univ. dr. Viorel Faur, conf. univ. dr. Corneliu Crăciun şi lect. univ. drd. Mircea Popa au prezentat aspecte privind lupta înaintaşilor pentru Unirea cea Mare, de la a cărei înfăptuire se împlinesc nouă decenii. Tot cu acest prilej, biblioteca a găzduit o expoziţie iconografică şi de carte dedicată marelui eveniment, din păcate, pierdut în vacarmul campaniei electorale.

În cuvântul său, prof. univ. dr. Viorel Faur a făcut referire la aspiraţia spre unitate naţională a românilor din Transilvania, la semnificaţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, dar şi la participarea delegaţilor bihoreni la această Adunare. De asemenea, istoricul a stabilit semnificaţia evenimentului, raportându-l atât la trecutul poporului, cât şi la condiţia nouă pe care românii o au de la 1 ianuarie 2007, aceea de cetăţeni ai Uniunii Europene. În continuare, conf. univ. dr. Corneliu Crăciun a vorbit despre stema României care a fost adoptată de Parlament în 1921, stemă ce trebuia să reprezinte noua configuraţie politică a ţării. "Asta a însemnat să fie reprezentate în stemă şi provinciile care s-au unit cu România în urma Primului Război Mondial", a explicat invitatul. Totodată, domnia sa a înfăţişat modul în care această stemă a reuşit să sintetizeze aspiraţiile naţionale ale tuturor românilor şi să reprezinte starea din momentul respectiv a ţării, o Românie mare, întregită, iar ca tip de organizare statală, monarhia. Corneliu Crăciun a mai arătat că stema României, adoptată în Sesiunea din 10 septembrie 1992, continuă, în mare parte, stema adoptată la 23 iunie 1921.

"Actul de la 1 Decembrie 1918 a fost dintre cele mai fireşti, mai logice fenomene sociale. Pentru că atunci, la Alba Iulia, nu se ştia nici de Trianon, nici de Paris, cu salba lui de tratate de pace. Se ştia doar că a sosit vremea ca cei oprimaţi să se ridice la lumina dreptăţii... Constantin Brâncuşi a dedicat monumentul de la Târgu Jiu celor care s-au dat morţii pentru ţară, numindu-l nesfârşita recunoştinţă. Noi, mai târziu, neştiutori şi uituci, am numit-o Coloana infinitului...", a concluzionat lect. univ. drd. Mircea Popa, directorul interimar al Bibliotecii.