Rezervele formulate de serviciile de informaţii la proiectele legislative privind securitatea naţională înaintate de liberali în Parlament reprezintă încercarea acestor structuri de forţă de a-şi susţine şi promova interesele. Punctele de vedere ale serviciilor de informaţii au fost transmise, săptămâna trecută, Comisiei de apărare a Camerei Deputaţilor, care va începe dezbaterile la proiectele liberalilor pentru avizul necesar discuţiei în plen. De departe, reacţiile cele mai vehemente aparţin SPP. Principala obiecţie a acestuia priveşte transformarea Serviciului în structură departamentală în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Prin urmare, SPP contestă întregul proiect de act normativ, de aceea nu sunt formulate propuneri punctuale de modificare a unor articole, ci sunt prezentate argumente în vederea păstrării actualului statut. Potrivit textului elaborat de specialiştii instituţiei, "nu există nici un lucrător al Serviciului de Protecţie şi Pază care să agreeze modificările propuse, deoarece acestea nu conduc la eficientizarea activităţii, ci la birocratizarea acesteia". Mai mult, în opinia reprezentanţilor SPP, proiectul legislativ "afectează direct funcţionalitatea serviciului" şi nu conduce "la un rezultat pozitiv în economisirea banului public". În consecinţă, reprezentanţii instituţiei opinează că modificările "pot fi bănuite că au ca scop umilirea statutului profesional al lucrătorului Serviciului de Protecţie şi Pază şi în subsidiar dorinţa unor grupuri de interese de destabiliza (sic!) activitatea serviciului şi crearea de vulnerabilităţi în protecţia demnitarilor". SPP aduce drept argument şi experienţa altor state care au ajuns la concluzia necesităţii unui serviciu independent de protecţie a demnitarilor, renunţând la structurile departamentale. De asemenea, SPP îşi manifestă îngrijorarea faţă de percepţia negativă care va fi indusă în rândul societăţii civile că "se doreşte refacerea, (sic!) defunctului şi de tristă amintire Minister de Interne comunist, clădit după modelul sovietic". Consilierul premierului Tăriceanu, Marius Oprea, afirma în februarie că reducerea numărului de servicii de informaţii "în spiritul necesităţilor şi normelor europene" a constituit o modificare importantă adusă pachetului legislativ privind securitatea naţională. "STS şi SPP sunt transformate în structuri departamentale în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi se vor denumi DTS, respectiv DPP. Aceste structuri vor fi conduse de doi directori cu rang de secretari de stat", a susţinut Oprea. Dintre obiecţiile ridicate de SIE se remarcă cea vizând eliminarea incompatibilităţii dintre funcţia de director al Serviciului şi calitatea acestuia de fost sau actual cadru militar, "inclusiv ofiţer acoperit". De asemenea, în privinţa finanţării, instituţia propune ca fondurile necesare desfăşurării activităţilor SIE să se asigure "de la bugetul de stat, precum şi din alte surse legal constituite". De remarcat că interzicerea desfăşurării activităţilor economice a fost un alt punct important promovat de iniţiator, fiind prohibită desfăşurarea unor acte economice nu numai de către structurile de informaţii şi de protecţie, ci şi pentru ofiţerii sau persoanele încadrate. SIE îşi manifestă dezacordul şi faţă de interdicţia folosirii ca acoperire a organizaţiilor media sau a celor religioase prezentă în Proiectul privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi protecţie. Este interesant că această rezervă a fost ridicată şi de către SRI, formulările referitoare la acest aspect fiind practic identice, ceea ce denotă o coordonare a celor două servicii. Proiectele au fost extrem de controversate şi au avut un traseu foarte sinuos. În 2006, preşedintele Traian Băsescu a insistat ca acestea să fie elaborate şi asumate de CSAT, deşi instituţia nu are drept de iniţiativă legislativă. După ce au fost făcute publice, proiectele au intrat în dezbaterea societăţii civile, fiind adoptate cu modificări faţă de propunerile iniţiale în şedinţa Guvernului din 25 octombrie, după ce actele normative au fost amânate de mai multe ori în aşteptarea avizului din partea Ministerului Justiţiei. La 31 octombrie, preşedintele Băsescu a declarat însă că legile siguranţei, aflate la Guvern, sunt "mai proaste" decât proiectele iniţiale, dar că vor fi dezbătute de CSAT. La 11 ianuarie, Secretariatul CSAT a retrimis la Guvern Legile siguranţei, pentru că acestea nu fuseseră avizate de "instituţiile interesate", SRI, SIE, STS şi SPP şi, astfel, nu puteau fi aduse în discuţia CSAT. Ulterior, PNL şi-a însuşit proiectele Guvernului şi le-a depus la Parlament.