Filmul s-a încheiat. Pe ecran rulează încetişor ultimele detalii de producţie, luminile de veghe se aprind. E o linişte ireală, parcă spectatorii au uitat pe timpul proiecţiei să respire conectaţi la ecran, iar acum, la final, conexiunea nu poate fi ruptă nici de apariţia discretă, coborând scările, a regizorului Nicolae Mărgineanu.

Cardinalul este un film pe care începi să-l procesezi abia după ce s-a încheiat. De aici acea nefirească linişte din final, când spectatorii rămân împietriţi pe scaune.

Aseară la Cinema Palace a avut loc premiera filmului „Cardinalul”, un film artistic, dar şi istoric şi biografic, dedicat celui dintâi cardinal al românilor, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu. Celor şase episcopi greco-catolici care au refuzat să-şi părăsească credinţa şi biserica, mergând pe Calea Crucii. La proiecţie a asistat şi episcopul greco-catolic Virgil Bercea împreună cu László Böcskei, episcopul romano-catolic de Oradea.

Regizorul Nicolae Mărgineanu şi actorul Radu Botar, interpretul rolului principal, au fost prezenţi în sală pentru a intra în dialog cu spectatorii, iar preasfinţitul Virgil Bercea i-a decorat pe cei doi cu Crucea Eparhială pentru laici „ca însemn al preţuirii activităţii şi al devotamentului faţă de Biserică.” Profund marcat de film, cu vocea gâtuită de emoţie, episcopul Virgil Bercea a recunoscut că este copleşit de povestea cardinalului Iuliu Hossu, pe care a auzit-o relatată de la unchiul său, episcopul Alexandru Todea, cel de-al doilea cardinal român, care a pătimit şi el în închisoarea de la Sighet. „Prin artă ne-aţi restituit valorile adevărate, valorile perene. Felicitări!”, s-a adresat el regizorului şi actorului din rolul principal.

 

Filmul

Regizorul Nicolae Mărgineanul construieşte atent, cu certitudini, imagine după imagine, povestea celor şase episcopi încarceraţi în puşcăria de la Sighet, începând cu scena unei percheziţii din anul 1967. Doi securişi cercetează acasă la Samoilă Mârza, fotograful Marii Unirii, colecţiile de fotografii realizate de acesta de-a lungul timpului. Apoi basculează în timp în anul 1950 când este încarcerat lotul ierarhilor greco-catolici, iar spectatorul este introdus direct, fără menajamente, în atmosfera sinistră a universului concentraţionar stalinist: cozi de topor, limbajul vulgar, violenţa gardienilor, „reeducarea” cum era ea înţeleasă de statul ateu. Bătăile. Foamea. O scenă memorabilă în care lotul preoţilor se adună în jurul unui scăunel din celulă şi privesc feliuţele tăiate dintr-o ceapă ca pe un sacrament. Rugăciune. „Credinţa noastră este viaţa noastră”, de la care Iuliu Hossu nu a cedat şi nu s-a frânt. Filmul se încheie la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, unde episcopul Hossu are domiciliu obligatoriu – tot o temniţă, sub supravegherea Securităţii.

Un film care nu trebuie povestit aici. Trebuie trăit, acolo, în linştea sălii. Aşa că, vă îndemnăm să mergeţi să-l vedeţi, pentru că merită.

 

Contextul şi distribuţia

La sfârşitul anului 1948 regimul comunist desfiinţează cultul greco-catolic sub pretextul unei „reîntoarceri la ortodoxie”. Împotriva preoţilor şi ierarhilor greco-catolici care refuză să treacă la ortodoxie încep persecuţiile. În 1950 întregul lot al conducătorilor Bisericii Române Unite este arestat și închis în penitenciarul din Sighetu-Marmaţiei. Aici, după gratii, se întâlnesc cu cei care au făurit Marea Unire, printre care Iuliu Maniu și Gheorghe Brătianu. Alături de marii politicieni români, personalitățile religioase din Transilvania sunt ultimele „relicve” ale unei societăți considerate apuse.

Noua conducere impusă de sovietici nu admite existența unei biserici paralele celei ortodoxe, mai ales a uneia supuse Vaticanul. Obiectivul torționarilor e simplu: directorul închisorii și politrucul sovietic ajutați de un torționar neobișnuit, cu neputință de învins, fac presiuni continue pentru convertirea religioasă a preoților.

„Cardinalul”, un film semnat de Nicolae Mărgineanu, după un scenariu de Bogdan Adrian Toma. Rolul lui Iuliu Hossu este jucat de actorul Radu Botar, iar alături de el joacă Ioan Andrei Ionescu, Richard Bovnoczki, Radu Bânzaru, Maria Ploae, Cristian Iacob, Mircea Andreescu, Ovidiu Crișan, Remus Mărgineanu și Bogdan Nechifor.