Podul Sovata - Rădăcini de beton la cota - 20 de metri
Crişul Repede, care a atins, în aceste zile, cote istorice a îngropat sub ape platformele de balast realizate în albia râului, în zona şantierului de la Podul Sovata. Potrivit declaraţiilor reprezentantului constructorului, lucrarea nu a fost compromisă, înainte de venirea apelor mari fiind deja turnate cele 37 de coloane.
Lucrările de amenajare a noului pod rutier în zona Sovata par să fie în grafic, cu toate că debitul mare din ultimele zile al Crişului Repede a înecat sub ape cele două platforme de balast realizate în albia râului. Lucrările la noua construcţie au demarat cu amenajarea pe ambele maluri a unor platforme temporare din balast în lungime de 35 metri fiecare, apa curgând liberă pe o lăţime de 30 de metri. Odată cu viitura de săptămâna trecută, ambele platforme au fost în mare parte acoperite cu apă. Lucrările, însă, nu par să fie afectate, potrivit declaraţiilor şefului de şantier. "Norocul nostru a fost că, înainte de creşterea nivelului apei, am reuşit să forăm şi să betonăm toate cele 37 de coloane", ne-a declarat ing. Gelu Drăgoi, şef de şantier. Forarea coloanelor s-a făcut la o adâncime de 20 de metri. De asemenea, a fost realizată o primă incintă la palplanşa culeii C1. Cum incinta a fost inundată, constructorul a adus pompe pentru scoaterea apei. Întreaga investiţie trebuie predată până pe data de 5 octombrie 2011, urmând ca de Ziua oraşului să se taie panglica podului rutier. Proiectul prevede montarea a două culee pe maluri, respectiv a două elevaţii. Structura de rezistenţă a suprastructurii este o grindă continuă, cu tablier metalic şi placă de beton armat.
Construcţia este realizată de către SC CCCF Drumuri şi Poduri Timişoara, în asociere cu SC Ecotera SRL. Valoarea contractului de execuţie se ridică la 11.850.530, 21 lei, fără TVA. Podul va avea o oblicitate de 73 de grade. Calea podului este alcătuită dintr-o parte carosabilă de 7 m, cu două benzi de circulaţie, trotuare pietonale, fiecare de 1,5 m, respectiv două piste pentru biciclişti, de 1,2 m fiecare.
De ce se construiesc poduri care \"să corespundă\" anilor 60-70 ai secolului XX? Între factorii chemaţi să-şi pună la dispoziţie capacitatea de gândire în perspectivă: primar, arhitect şef, poliţia rutieră, proiectant, finanţator, societate civilă..., chiar nimeni nu ştie că Oradea este plină de poduri care au avut nevoie de reamenajări de toate felurile, care să corespundă necesităţilor curente? Exemple: Podurile Decebal, Dacia(de lângă podul CFR, dar şi de lângă h. Continental), care - poate vor corespunde condiţiilor ACTUALE de trafic,dar nu şi celor de peste 10-15 ani??? Deşteaptă-te române nu este un îndemn caduc!