Sărbătoarea Sfântului Dumitru a coincis, pentru credincioșii din satul Hotar, comuna Țețchea, cu aniversarea a trei secole de la atestarea documentară a Bisericii de lemn, construită în anul 1714. Reabilitarea sa a fost posibilă datorită unui proiect cu finanțare europeană "Dezvoltarea turismului cultural în zonele rurale din euroregiunea Hajdu-Bihar - Bihor și a turismului transfrontalier".

Aflată la aproximativ un kilometru de vatra satului, biserica din stejar încrustat şi cimitirul sunt singurele indicii care mai aduc aminte de locul unde, până la jumătatea secolului XVIII, fuseseră așezate gospodăriile hotăranilor. În anul 1880, biserica a fost extinsă prin adăugarea corului la naos. Aflată în stadiu de finalizare a construcției, biserica urmează să fie pictată, estimându-se ca până în luna aprilie 2015, ziua hramului "Sfântul Gheorghe", îmbrăcată cu straie noi, să fie inclusă în circuitul turistic național. Cu acest prilej, în biserica nouă din Hotar s-au săvârșit Sfânta Liturghie, Sfântul Maslu, precum și slujba de sfințire a unui clopot nou, care urmează să servească biserica de lemn. Evenimentul a fost marcat de pelerinajul unui grup de călugări de la Mănăstirea Izbuc, în frunte cu starețul său, părintele arhimandrit Mihail Tărău, împreună cu racla purtătoare a moaștelor Sfântului Nectarie și ale altor sfinți. În cuvântul de învățătură rostit de starețul Mihail a fost evocat evenimentul istoric din anul 1714, martiriul Sfântului domnitor Constantin Brâncoveanu și al fiilor săi, care au căzut sub sabia călăului, pentru că n-au renunțat la religia și credința creștin ortodoxă. În același an, credincioșii din satul Hotar construiesc o biserică din lemn, o casă a lui Dumnezeu, ca simbol al perenității credinței și religiei ortodoxe la români. În intervenția sa, Lucian Silaghi, director al Direcției Județene pentru Cultură Bihor, a afirmat, fără tăgadă, că numele satului Hotar ar putea să provină de la "hotărârea" locuitorilor de a trăi în credința strămoșească. Așa cum se știe, limba și poporul român sunt o "enclavă" a romanității în Centrul Europei, înconjurați de popoare de alte etnii și credințe. Istoria supraviețuirii românilor în fața încercărilor de supunere și deznaționalizare se datorează bisericii și credinței ortodoxe, care definesc identitatea noastră națională. Evenimentul de la Hotar, încadrat în "Anul Brâncoveanu", readuce la viață un monument arhitectonic cu puternice valențe religioase, care vor sta mărturie pentru viitor, privind gradul de cultură, credință și civilizație românească. La sfârșitul slujbei, cei peste 500 de credincioși s-au aranjat într-o coloană tăcută și smerită, pentru a se închina la icoana și racla cu moaștele Sfântului Nectarie. Urmând tradiția, preotul paroh Horațiu Bocșan şi consiliul parohial au pregătit pentru credincioși sarmale și cozonac.