Nici după patru ani de la publicarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile publice, autorităţile nu înţeleg că sunt obligate să-şi desfăşoare activitatea într-o manieră deschisă faţă de cetăţeni, care au tot dreptul să cunoască modul în care au fost cheltuiţi banii publici. Mai bine mai târziu decât niciodată Conform acestui act normativ, autorităţile publice au obligaţia să răspundă la solicitările de informaţii de interes public în termen de zece zile de la înregistrare. Mai mult, informaţiile solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore. Unui prim test în acest sens au fost supuşi primarii oraşelor şi comunelor bihorene în urmă cu şapte săptămâni, mai exact pe 23 noiembrie 2005, când le-am adresat, printr-o adresă transmisă prin e-mail, o cerere în baza Legii 544, solicitând ca fiecare administraţie publică să ne comunice modul în care în cursul anului 2005 au cheltuit banii publici. Din cele aproape 100 de primării, după şapte săptămâni de aşteptare, doar şapte ne-au răspuns în urma solicitării formulate prin e-mail, însă nici una nu a reuşit să se încadreze în termenul legal de 10 zile prevăzut de lege. Punct şi de la capăt Ieri, 12 dintre primăriile care nu au dat curs solicitării scrise au fost supuse unui nou "experiment". Verbal, le-am solicitat reprezentanţilor acestora să ne comunice, în cursul aceleiaşi zile, valoarea convorbirilor înregistrate pe factura telefoanelor de serviciu, precum şi pe cea a instituţiei, consumul de benzină, valoarea investiţiilor realizate în 2005 şi bugetul alocat pe anul trecut. Printre primăriile cărora li s-au solicitat telefonic aceste informaţii amintim Primăria Uileacu de Beiuş, Vârciorog, Viişoara, Sânnicolau Român, Sâmbăta, Sălacea, Săcădat, Roşiori, Rieni, Remetea, Răbăgani şi Primăria municipiului Oradea. La finalul zilei, primarii din comunele Viişoara, Răbăgani şi Vârciorog au dat curs solicitării noastre. Cu prilejul acestui raid telefonic, reprezentanţii primăriilor au dat şi explicaţii de ce nu au dat curs primei solicitări de informaţii publice transmise prin poşta electronică. În cazul a nouă dintre primăriile cu care am luat legătura în cursul zilei de ieri, explicaţia a fost lipsa accesului la internet, în alte două cazuri au fost identificaţi "vinovaţii" pentru necomunicarea solicitării către primar. Decât şmecheraş la oraş, mai bine în sat fruntaş În timp ce angajaţii unor primării comunale şi-au făcut ieri timp să ne răspundă prompt la solicitarea noastră, în condiţiile în care numărul lor este inferior raportat la problemele cu care acestea se confruntă, la Primăria Oradea ne lovim de aceeaşi lipsă de transparenţă cu care am fost obişnuiţi de câţiva ani încoace. În condiţiile în care, din bani publici, la Primăria Oradea a fost constituit Serviciul Comunicare, Imagine, Mass-Media, fiind angajate patru persoane, printre atribuţiile cărora se numără şi dezvoltarea şi eficientizarea circuitelor de comunicare între instituţie şi cetăţen, iar funcţionarea serviciului se supune principiului transparenţei, pentru informaţiile solicitate verbal, ni s-a pus în vedere că acestea pot fi obţinute doar în urma formulării unei cereri oficiale şi în termen de zece zile. Astfel, atitudinea unor primari de comune, care ne-au răspuns cu promptitudine, dând dovadă de respect faţă de lege şi demonstrând că nu au nimic de ascuns, contrastează puternic cu opacitatea de care dau dovadă funcţionarii de la Primăria Oradea pentru care principiile transparenţei şi respectul faţă de cetăţeni sunt doar nişte sintagme perimate, lipsite de conţinut. Între austeritate şi huzur Primăria din Abrămuţ a alocat anul trecut 475.560.000 lei pentru activitatea de plombări şi pietruire drumuri, precum şi 414.250.000 lei la capitolul "Învăţământ". În ce priveşte factura pentru telefonie de serviciu, aceasta s-a ridicat la valoarea de 16,5 milioane lei, iar valoarea convorbirilor telefonice înregistrate pe factura instituţiei a fost de peste 38 milioane de lei. La Aleşd, unde bugetul este aproape de şapte ori mai mare şi cheltuielile sunt pe măsură, valoarea convorbirilor telefonice a fost de 18,5 milioane lei/lună, cheltuielile cu benzina s-au ridicat la aproape 6 milioane lei/lună, iar a investiţiilor, la 2,3 miliarde lei. Bugetul comunei Ciuhoi pentru 2005 a fost de aproape 14 miliarde lei, din care 4,25 miliarde lei au fost repartizaţi pentru investiţii. În timp ce decontarea abonamentelor lunare pentru profesori a costat primăra 80 milioane lei, convorbirile telefonice înregistrate pe factura instituţiei au fost de 67 milioane lei, iar cheltuielile cu benzina s-au ridicat la 5 milioane lei/lună. La Copăcel, pentru telefoanele de serviciu s-au cheltuit aproape 9 milioane de lei/lună, la care se adaugă şi cele aproape 10 milioane lei/lună pentru convorbirile funcţionarilor instituţiei. Cheltuielile cu benzina au fost 3,2 milioane lei/lună. Primăria Salonta a beneficiat de un buget de 142 miliarde lei, din care cheltuielile de investiţii s-au ridicat la 19 miliarde lei. Funcţionarii Primăriei Salonta au vorbit anul trecut la telefon de aproape... 280 milioane lei, iar factura pentru telefoanele de serviciu a însemnat 90 milioane lei, în timp ce cheltuielile cu benzina pentru maşinile de serviciu s-au ridicat la 50 milioane lei. La Marghita, bugetul local a fost de 115 miliarde de lei, iar suma alocată investiţiilor a fost de 13 miliarde. Pentru convorbirile telefonice s-au cheltuit 160 milioane lei, din care 112 milioane pentru telefoanele de serviciu, iar 56 pentru cele fixe. De asemenea, 200 milioane lei s-au folosit pentru cheltuielile cu maşina de serviciu. Primăria Viişoara a achitat pentru telefonul instituţiei 18 milioane lei, în timp ce pentru investiţii s-au alocat 51 milioane lei. La Răbăgani valoarea convorbirilor telefonice a fost de 63 milioane lei (15 milioane pentru telefonul mobil şi 47 milioane pentru cel fix), iar investiţiile realizate au fost de aproape 3 miliarde de lei. Edilii comunei Vârciorog nu au telefon mobil de serviciu, în schimb, factura pentru convorbirile de pe telefonul fix au fost de 51 de milioane lei, iar investiţiile de 2,7 miliarde lei.