Municipalitatea orădeană a amânat cu încă o lună termenul de la care se va aplica noul sistem de colectare a deşeurilor şi noul plan tarifar pentru că RER a reuşit să semneze noile contracte doar cu jumătate dintre orădenii care locuiesc la case şi cu doar 7 din cele 900 de asociaţii de proprietari.

Potrivit primarului Florin Birta, până acum au fost încheiate, de către operatorul de salubritate (RER Vest) 10.100 contracte individuale (în zona de case), dintr-un total de 20.432 gospodării, ceea ce reprezintă un procent de aproape 50%. În schimb, situaţia este dramatică în cazul asociaţiilor de proprietari.

„Din cele aproximativ 900 de asociaţii, doar şapte au încheiat contracte de salubrizare”, a menţionat Florin Birta. Primarul a precizat că printre motivele invocate de asociaţii sunt numeroase, cum ar fi creşterea tarifelor sau necunoaşterea datelor din contract. Din acest motiv, Birta a anunţat că primăria Oradea a decis să se implice în campania de informare, urmând să organizeze, împreună cu reprezentanţii RER şi respectând măsurile anti-Covid, întâlniri cu preşedinţii asociaţiilor de proprietari. Birta a anunţat că va participa personal la cât mai multe astfel de întâlniri.

„Cred că într-o lună de zile vom reuşi să convingem preşedinţii de asociaţii de proprietari să încheie aceste contracte”, a declarat primarul Oradiei. El a precizat că, în prealabil, a fost transmisă câte o scrisoare de informare către asociaţii pentru a le informa cu privire la noul sistem de colectare a deşeurile şi noile tarife percepute. „Ţinta este să se depoziteze cât mai puţine deşeuri la haldă şi să se recicleze cât mai mult”, a afirmat Birta, adăugând că, din 2017, se aplică penalizări pentru că nu au fost reduse cantităţile de deşeuri depuse la haldă. Pe lângă penalizările pe care le plăteşte Primăria, mai există o contribuţie ce trebuie plătită, tot la Fondul de Mediu, de către administratorul haldei, Eco Bihor. Denumită taxă pentru economia circulară, aceasta este de 80 de lei/tona depusă, iar această taxă este recuperată din banii orădenilor. Potrivit primarului, în perioada 2017-2020, la Fondul de Mediu au fost plătite, în total, 28,9 milioane lei (aproximativ 5,9 milioane euro) pentru neîndeplinirea ţintei anuale, adică fiecare orădean a plătit câte 130 lei în patru ani. „Această sumă este echivalentul a trei tramvaie Astra”, susţine primarul.

Pentru a avea timp să se întâlnească cu preşedinţii de asociaţii şi să fie încheiate noile contracte, municipalitatea a decis să prelungească, cu încă o lună, perioadei de mobilizare aferentă contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare în municipiul Oradea. Astfel că noile tarife vor fi plătite începând din luna aprilie. Dacă orădenii vor refuza, în continuare, să semneze noile contracte, Primăria ameninţă că ar putea introduce o taxă specială de salubritate, în valoare de 20 de lei lunar, pe care o va plăti fiecare cetăţean care nu este clientul operatorului de salubritate.

„Trebuie să ne schimbăm fiecare dintre noi atitudinea şi preocupările faţă de deşeuri”, a mai afirmat Birta.

El a prezentat şi noul sistem de colectare şi tarifare, menţionând că, deocamdată, la case se va plăti cât se aruncă, în timp ce la condominii va exista o etapă intermediară. Orădenii care locuiesc la casă primesc pubele pentru deşeuri reziduale şi deşeuri biodegradabile, şi saci pentru deşeurile reciclabile. Plata se va face în funcţie de frecvenţa cu care acestea sunt golite de operatorul de salubritate. Înregistrarea ridicărilor se face automat, pe baza cipurilor montate pe fiecare pubelă. Pentru saci, municipalitatea este în discuţii cu RER pentru înlocuirea acestora cu pubele cipate, astfel încât să nu se mai plătească tot 19,4 lei pe lună indiferent de câţi saci sunt aruncaţi. Pentru a reduce suma plătită operatorului de salubritate, primarul susţine că sunt câteva soluţii: reducerea cantităţii de deşeuri reziduale, scoaterea pubelelor doar când sunt pline şi reducerea cantităţii de deşeuri prin presare.

La asociaţiile de proprietari, vor fi patru fracţii, pentru că au fost amplasate şi pubele pentru sticle. Potrivit lui Florin Birta, o asociaţie care are un container negru de 1,1 mc pentru rezidual, unul similar galben şi o pubelă de 0,24 mc pentru biodegradabil, ar ajunge să plătească o factură de 3.187 lei, ceea ce, împărţit la 200 de locatari, ar însemna un preţ de 15,9 lei pe persoană, adică mai mare cu 4,3 lei decât în prezent.

„Trebuie să găsim modalităţi prin care să implementăm principiul „plăteşti cât arunci” la fiecare locuinţă de bloc. Gândim o soluţie prin care fiecare apartament să aibă trei saci de culori diferite ori trei pubele mici, cu un cip pe ele, şi atunci când mergi la ţarc, să poţi să deschizi ţarcul cu cipul de la pubelă sau scanarea codului de pe sac. Sistemul te recunoaşte şi ştie cine a aruncat deşeuri şi ce fel de deşeuri”, a precizat Birta.