Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, s-a aflat ieri în Bihor pentru o întâlnire cu elevii, dar şi pentru a lua pulsul învăţământului de aici. După întâlnirea de la Universitate s-a întâlnit şi cu jurnaliştii şi inspectorii şcolari din Bihor. Cu această ocazie a vorbit despre desfiinţarea inspectoratelor, politizarea instituţiilor şcolare şi atitudinea pe care o are faţă de învăţământul românesc pe care îl consideră mai performant decât o arată statisticile.

Vizita la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor nu a fost una de curtoazie. Conform ministrului, intenţia a fost de a discuta cu inspectorii pentru a căuta soluţii la problemele reale cu care se confruntă învăţământul local.

"Am vrut să aud vocea celor care sunt dedicaţi şcolii. Mandatul meu este scurt, dar aş vrea să se ştie că vocea lor contează, mai ales acum când vine o perioadă grea cu simulări şi evaluări naţionale. Vreau ca la nivel local să se ia măsuri pentru ca şcolile şi profesorii să nu fie puşi în imagine negativă. Ieri s-a discutat în Parlament desfiinţarea inspectoratelor. Nu sunt de acord cu o astfel de măsură. Îmi doresc o descentralizare reală cu întărirea capacităţii administrative", a spus ministrul, care s-a contrazis, întrucât inspectoratele funcţionează prin comenzi de la centru, fiind cea mai clară dovadă de centralizare.

Întrebat de jurnalişti cu privire la creşterea nejustificată, peste noapte, a numărului de clase cu predare în limba maghiară în Bihor, ministrul Adrian Curaj a fost la fel de diplomat şi evaziv ca şi Alin Novac-Iuhas: "Nu au fost presiuni. Au fost doar discuţii normale, dialog, dar după înscrieri nimeni nu va accepta clase subdimensionate".

Depolitizarea - o promisiune

În ceea ce priveşte politizarea sistemului educaţional, directorii din şcoli şi oamenii din inspectorate, ministrul a spus că lucrurile vor fi schimbate din temelii.

"Anul acesta, până plec, vreau să avem o metodologie şi să fie chiar date concursuri pentru posturile de directori şi de şefi la inspectorate. Am pus la punct cinci criterii foarte importante care vor exclude politizarea. Primul dintre ele este acela că niciun şef de inspectorat care a picat concursul nu va mai putea rămâne cu delegaţie. După cele cinci criterii vom alege un şef interimar până la următorul concurs", a spus ministrul, care a fost repede contrat de jurnalişti, prezentându-i-se chiar cazul şefului IŞJ Bihor, Alin Novac-Iuhas, care a primit delegaţie semnată chiar de ministrul Curaj, după ce a picat examenul.

"Acolo a fost un caz special, domnul Iuhas era inspector şef doar de două luni şi făcuse foarte multe lucruri bune, aşa că am dorit să-l păstrăm până la următorul examen, care va fi curând", a explicat Curaj.

Suntem mirifici, dar nu în top!

O altă întrebare pusă de ziarişti  a vizat discursul adeseori laudativ şi pompos la adresa învăţământului românesc pe care îl are ministrul, în contextul în care nicio universitate din ţară nu se află în vreunul din topurile importante ale învăţământului mondial.

"Nu este o atitudine deplasată. Sunt mândru de învăţământul românesc. Avem medici pregătiţi în România care sunt căutaţi în ţări cu o pregătire universitară din top şi studenţi care vin să studieze în România şi care provin din acele ţări. Am încredere în autonomia universitară, mai ales că am coordonat cu evaluatori străini 70 de universităţi din ţară şi aprecierile lor au fost în permanenţă pozitive. Unele fac adevărate minuni în mediul local, pregătesc tineri pentru societăţi comerciale sau multinaţionale performante care ajută comunităţile locale să se dezvolte. În plus, universităţile din aceste topuri au bugete impresionante", a argumentat ministrul, care, pus în faţa exemplului unei universităţi cu buget mai mic decât Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, dar care se află în prima jumătate a unuia din topurile mondiale importante, a spus că "acelea sunt excepţii". Mai mult, a făcut chiar aluzii negative la adresa criteriilor de performanţă ale acestor topuri, sugerând că instituţiile superioare de învăţământ nu sunt doar nişte cifre, pe principiul că, dacă nu ne conformăm principiilor, vina nu poate fi decât a principiilor sau a celor care le stabilesc. Aceleaşi argumente le-a adus şi atunci când unul dintre jurnalişti a spus că o construcţie solidă în ceea ce priveşte învăţământul naţional ar trebui să pornească de la evaluări obiective, nu de la laude şi exagerări.

Ultima problemă despre care ministrul Adrian Curaj a vorbit a fost cea legată de mijloacele prin care încearcă să păstreze tinerii buni în ţară, şi anume bursele de cercetare.

"Vorbim despre 50 de burse de excelenţă, de 15.000 de euro fiecare, pentru tinerii care au obţinut rezultate foarte bune la olimpiade internaţionale. Pentru a obţine aceşti bani ei trebuie să se asocieze cu un laborator de cercetare din România şi să facă performanţă. Dacă după aceşti doi ani vor dovedi că au făcut performanţă vor mai primi încă 10.000 de euro pe un an şi jumătate", a spus ministrul Adrian Curaj.