După ce, la 8 şeptembrie 1940, au ucis 11 persoane în comuna Ciumirna, trupele horthyste au pornit către comuna Trăznea, unde au intrat la data de 9 septembrie. Câţiva copii, aflaţi cu vitele la păscut, au fost împuşcaţi şi lăsaţi morţi pe izlazul comunal. După ocuparea satului, auzindu-se focuri de armă spre soseaua din marginea localităţii, trase de soldaţi în stare de ebrietate, unităţile maghiare au dezlanţuit un groaznic măcel. Românii au fost masacraţi cu focuri de mitraliere, străpunşi cu săbiile şi baionetele, iar casele -atacate cu grenade şi incendiate. Au avut loc incredibile orori. În ziarul "România nouă", din data de 1 ianuarie 1941, se relata că Nicolae Brumar a fost luat de-acasă şi, împreună cu soţia şi cele două fiice ale sale, împuşcat lângă o capiţă de fân. Trupurile lor au fost sfârtecate cu baionetele. Vasile Mărgăruş a fost ridicat de acasă, străpuns cu baioneta în mai multe părţi ale corpului şi apoi împuşcat în cap cu gloante dum-dum. Preotului ortodox, ascuns în casa parohială, i s-a dat foc şi a ars împreună cu casa. Preoteasa cu fiică-sa au sărit pe fereastră în ulită, dar de soarta lor nu se ştie nici azi. Pe cei 9 soldaţi din Traznea, reîntorşi din România ca demobilizati, i-au împuşcat cu efectele militare pe ei. Învăţătorul cu soţia s-au refugiat din faţa urgiei în comuna Pusta. Aici au fost prinşi şi aduşi amândoi la Trăznea, unde au fost răstigniţi pe uşa bisericii şi împuşcaţi. Publicistul american Milton G. Lehrer, în lucrarea "Les assassinats", scria: "Comuna Trăznea a fost ocupată de trupele ungureşti la 9 septembrie 1940. Ca şi când armata de ocupaţie ar fi executat un ordin primit, îndată ce satul a fost invadat de soldaţi, un veritabil potop de foc şi sânge s-a abătut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale: puşti, mitraliere, tunuri, grenade. După ce au fost trase primele salve, soldaţii au pătruns în case şi au asasinat pe oricine găseau în calea lor, incendiind casele. Cazul preotului român Traian Costea, care, după ce a primit un glonte în cap, a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului (căruia i s-a dat foc şi a ars în întregime, o dată cu cadavrul preotului) este tipic. După încetarea focului de arme, ungurii au pus mâna pe copiii de români şi îi aruncau de vii în foc, făcându-i să moară în chinuri groaznice. Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor". Cruzimea urmaşilor lui Attila a mers până acolo încât, la plecarea din comună, soldaţii maghiari i-au legat de un tun pe locuitorii Gavrilă Andrieş şi Ana Dănilă, târându-i după ei până în comuna Hida, judeţul Cluj, unde i-au împuşcat! În masacrul de la Trăznea au fost ucişi sau răniţi 263 de români, iar 47 de gospodării au fost mistuite de flăcări...