Sala Mare a Primăriei Oradea a fost, ieri, gazda lansării unei interesante cărţi, a cărei tematică este mai mult ca niciodată actuală, "România la răscruce: opțiuni pentru viitor".

Amfitrionul evenimentului cultural a fost primarul Ilie Bolojan, volumul "România la răscruce: opțiuni pentru viitor", apărând sub coordonarea dr. Iulian Stănescu, cercetător științific ICCV şi avându-l co-autor pe dr. Cristian Anghel. În deschiderea evenimentului, primarul a subliniat faptul că acest volum merită toată atenţia cititorului. Universitarul orădean, Şerban Olah, a subliniat complexitatea scrierilor din această carte, fiind un volum actual în contextul actual al mişcărilor de stradă. "Cetăţenii s-au săturat de nepăsarea autorităţilor, iar politicienii trebuie să fie conştienţi că pot oricând să-şi piardă funcţiile", a subliniat Şerban Olah. Coautorul cărţii, dr. Iulian Stănescu, cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), este de părere că România a depăşit perioada de tranziţie şi intră într-o nouă perioadă istorică. În acest context, ţara noastră are nevoie de un proiect de ţară intern, generat în România, cu obiectiv central reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de vestul Europei. "La mai bine de 25 de ani de la revoluţie, devine din ce în ce mai clar că tranziţia s-a încheiat şi că ne aflăm într-o nouă perioadă istorică. În acest context se resimte nevoia unui nou proiect de ţară care să  răspundă la câteva întrebări. Ce fel de ţară vrem să avem, în ce fel de societate vrem să trăim noi şi copiii noştri. Proiectul de ţară trebuie să fie unul intern, generat în România şi referitor la populaţia României, nu unul generat în afara ţării", a precizat  Iulian Stănescu. Acesta a continuat, susţinând că avem nevoie de un Proiect de ţară, deoarece proiectul tranziţiei, formulat de către instituţii internaţionale (FMI, BM, UE) a fost epuizat, cele două obiective centrale - aderarea la NATO şi la UE - fiind îndeplinite. "Nu este rolul acestor instituţii sau organizaţii internaţionale de a ne oferi un proiect de ţară. Ele ne pot oferi doar consultanţă, recomandări, suport în aria lor de expertiză. Metaforic vorbind, nu avem un pilot-automat. Nimeni nu are grijă ca avionul numit România să câştige altitudine. Reprezintă în mod definitiv responsabilitatea acestei ţări, responsabilitatea individuală a fiecărui român şi responsabilitatea politică a celor de la conducere" a mai precizat Iulian Stănescu. Este foarte important, a subliniat el, să nu fie reluate unele obiective similare perioadei de tranziţie, precum aderarea la zona Schengen sau la zona euro, care să reprezinte cel mult obiective intermediare, pentru că nu se reflectă în nivelul de trai al românilor şi al generaţiei care urmează. În ce priveşte aderarea la euro, trebuie să fie evaluate foarte lucid riscurile de a fi într-o uniune monetară cu economii mult peste nivelul ţării noastre. Proiectul de ţară trebuie să fie rezultatul unei ample dezbateri în interiorul societăţii româneşti, în care lumea academică să aibă rolul său, alături de decidenţii politici, partenerii sociali, sindicate, patronate, societatea civilă, media, intelectualii publici. Iar obiectivul general al proiectui de ţară, oarecum acelaşi din secolul XIX, să fie reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de vestul Europei. Iulian Stănescu a mai precizat că ieşirea în stradă a românilor şi protestele actuale sunt rezultatul nemulţumirii sociale acumulate din 2009, după începerea crizei economice. "Avem niveluri ridicate şi persistente de nemulţumire socială, ce se regăsesc în opinia românilor privind direcţia în care merge ţara, nemulţumire generalizată faşă de standardul de viaţă, nivelul de trai, nivelul veniturilor, neîncredere faţă de viitor, faţă de posibilităţile generaţiei tinere. 90% dintre români cred că nu pot influenţa modul în care este condusă ţara, nemulţumire generalizată faţă de modul în care este condusă ţara. Vorbim de praguri care foarte rar se întâlnesc, de peste două treimi din populaţie, care la nivelul anilor 2010-2012, au ajuns la 85-90%, ceea ce  sociologic înseamnă un prag de consens social", a subliniat coordonatorul lucrării. Prezent la Oradea, unul dintre autori, Cristian Anghel, a vorbit despre importanţa şi riscurile desentralizrii, trebuind considerată o prioritate naţională.