"Puține așezări din vestul țării noastre au fost binecuvântate de Dumnezeu printr-o asemenea varietate a peisajului, ca și cele aparținând comunei Vadu Crișului. Localitatea și satele aparținătoare sunt situate pe două căi de comunicație internaționale, cale ferată și șosea, între ele șerpuind apele Crișului Repede descătușate în strâmtoarea defileului Șuncuiuș - Vad" (Cosma Dorel, Prefață la Monografia Comunei Vadu Crișului).

Spre aducere aminte celor care cunosc aceste locuri și spre informarea celor care doresc să le cunoască, prezentăm în cele ce urmează câteva aspecte reprezentative. Așezarea, relieful și minunile arhitecturale create de natură îi poate atribui comunei statutul de "Colț de rai". Cea mai mare parte din suprafața comunei Vadu Crișului se desfășoară în spațiul montan al Munților "Pădurea Craiului".

Alcătuit din calcare, relieful dezvoltat pe aceste formațiuni de rocă este cel carstic. Cel mai des întâlnite sunt dolinele, grupate în câmpuri cu dimensiuni variate de la câțiva metri la 200 m și adâncimi până la 17-18 m. Pitorescul reliefului carstic este dat de numeroase peșteri, printre care întâietatea și-o revendică "Peștera Vadului", prin dimensiuni și pitorescul subteran.

Defileul și peștera de la Vadu Crișului dobândesc statutul de rezervație naturală în luna august 1955. Pe lângă frumusețea peisagistică și diversitatea faunistică, defileul are o importanță botanică deosebită, deoarece cuprinde asociații floristice cu elemente fitogeografice, de la cele eurasiatice la cele mediteraneene, până la cele alpino- balcanice. "Iubitorii naturii pășesc în această strâmtoare cu un fel de inspirație, unde ochii surprind formațiunile stâncoase, iar urechile surprind muzica desfătătoare a Crișului." (Iuhasz Victor).

Rezervația naturală, de o frumusețe pitorească, lungă de 3 km şi având o suprafață de 357 ha, este o zonă protejată complexă. Aici se găsesc comori arheologice, istorice și naturale diverse. Defileul dispune de două atracții principale: pereții stâncoși, înalți, albi și peșterile. Suprafața traseelor turistice ce străbat Defileul este extinsă, majoritatea pornind de la peștera Vadu Crișului, atingând niște locuri splendide ca: Lacul fără Fund, Stanul Stupului, Peștera Caprei, Dealul Crucii etc.

Fiind inclusă ca arie protejată în Sit-ul Natura 2000, zona, de o frumusețe încântătoare, a devenit o importantă zonă turistică frecventată de turiști români și străini, dar și de specialiști. Pentru a facilita siguranța traseului spre Peșteră, Consiliul Local Vadu Crișului a hotărât, în anul 2014, construirea unui pod de trecere la intrarea în defileu, mai sus de fostul pod din lemn, luat de ape.

Cum podul nou cu o lungime de 106 m și lățime de 4,5 m se apropie de finalizare, la inițiativa conducerii primăriei, Serviciul Salvamont - Salvaspeo Bihor a început amenajarea pe versantul stâng al Crișului traseul care va lega noul pod cu peștera. Traseul va permite turiștilor care trec podul nou ca în cca. 25 minute, prin pădure, în condiții de siguranță să ajungă la Peșteră.

Dar, eforturile Primăriei și Serviciului Salvamont se dovedesc fără eficiența scontată din cauza unor copaci căzuți pe ambele părți ale traseului și neevacuați. Spre surprinderea noastră, nu am găsit unități specializate care să-și asume sarcina degajării acestor copaci de pe traseul turistic. Am solicitat acest lucru Ocolului Silvic Aleșd, care fiind doar o unitate prestatoare de servicii nu poate acționa fără solicitare.

Am aflat însă că zona, deși protejată, este în proprietate particulară a societății "Gringold", cu sediul în judeţul Mureș, care, neputând exploata zona, a pus-o în vânzare. Am apelat la Paul Iacobaș, custodele sit-ului "Natura 2000 Pădurea Craiului ", care, cu multă "bunăvoință", ne-a povestit despre rolul acestor copaci doborâți, care prin procesul de putrezire regenerează și îmbunătățește solul pădurii?, în formație prețioasă și pentru turiști. În același context de imobilism și nepăsare se înscrie și preocuparea Consiliului Județean Bihor, proprietar, și Muzeul Țării Crișurilor, în calitate de administrator, față de reabilitarea Cabanei Vadu Crișului, aflată într-o stare de accentuată degradare.

Domnul Aurel Chiriac, directorul Muzeului, ne-a informat că prin efortul propriu a reușit să întocmească proiectul pentru reabilitarea cabanei, dar, din lipsa fondurilor ce ar trebui alocate de CJ Bihor, lucrarea a rămas, deocamdată, în așteptare. Desigur că acest obiectiv a fost șters de pe lista cu priorități a domnului Cornel Popa, chiar dacă s-a înscris în promisiunile electorale. Concluzie tristă: chiar dacă natura ne oferă construcții arhitecturale deosebite, noi, oamenii, nu suntem în stare să le protejăm și să le valorificăm.