În anul 2003, cu ocazia Conferinţei ONU consacrată luptei împotriva corupţiei, participanţii au adoptat primul document oficial referitor la combaterea acestui fenomen: Convenţia ONU împotriva corupţiei. Conform termenilor stabiliţi de Adunarea Generală a ONU, ţările care urmau să ratifice documentul se obligau să pedepsească practicile de corupţie, să înfiinţeze instituţii care să prevină practicile de acest gen etc. Tot atunci s-a stabilit ca data de 9 decembrie să devină Ziua Mondială de luptă împotriva corupţiei, ce urma să fie marcată în aproximativ 113 ţări, printre care şi România, prin diverse manifestări. Unul din patru români declară că fenomenul corupţiei îi afectează în viaţa particulară, mita fiind unul dintre factorii care contribuie la sporirea sărăciei, se arată într-un barometru al Transparency International, realizat cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva corupţiei. Transparency International a publicat, cu acest prilej, un barometru mondial despre evoluţiile şi implicaţiile acestui fenomen în 69 de ţări, printre care şi România. În ce priveşte România, potrivit barometrului, impactul corupţiei asupra vieţii politice şi economice a fost cuantificat într-un procent egal, de 32%. Totodată, 25% dintre români se declară afectaţi de fenomenul corupţiei în viaţa familială. Barometrul mai indică şi faptul că impactul fenomenului corupţiei asupra vieţii familiale şi personale este mai puternic în căminele sărace. Cele mai corupte sectoare din România rămân partidele politice şi sistemul vamal, urmate de sistemul judiciar, legislativ, poliţie şi sistemul medical. Cei aproximativ 1.300 de repondenţi români ai barometrului au apreciat ca fiind afectate de corupţie şi domenii precum sectorul afacerilor, sistemul educaţional, serviciile de licenţiere, mass-media, sistemul fiscal, organizaţiile nonguvernamentale şi, pe ultimul loc, cultele religioase. Din datele barometrului mai reiese că 22% dintre repondenţi au dat mită în ultimul an, România plasându-se, în clasamentul mondial, alături de state precum Etiopia, Guatemala, Bolivia, Kenya, Indonezia sau Rusia. Cu toate că una dintre principalele probleme cu care se confruntă România şi, implicit, judeţul Bihor este corupţia, se pare că autorităţile locale au uitat cu desăvârşire de Ziua Mondială de luptă împotriva corupţiei. De obicei, în astfel de zile sunt programate diverse acţiuni cum ar fi simpozioane, conferinţe, dezbateri, discuţii, seminarii, mese rotunde sau colocvii. Ieri, însă, instituţiile publice bihorene abilitate în combaterea acestui flagel, fie n-au considerat lupta împotriva corupţiei o chestiune urgentă sau presantă, fie au ajuns la concluzia că n-au împotriva a ce lupta, atâta timp cât evenimentul nu a fost marcat în nici un fel. Practic, în timp ce alţii dedică luptei împotriva corupţiei cel puţin o zi pe an, autorităţile locale cum ar fi PNA, DGA sau ANIC s-au culcat pe-o ureche şi au făcut uitată această zi. Chiar dacă discuţiile sterile purtate în cadrul unui simpozion nu prea ajută la eradicarea corupţiei, totuşi, măcar o dată pe an, acestea ar fi binevenite.