O teză de doctorat care a fost susţinută luni la Universitatea din Oradea scoate la iveală dezinteresul decidenţilor politici din România în influenţarea procesului decizional al Uniunii Europene.

Sala "Nicolae Iorga" a Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării s-a dovedit neîncăpătoare pentru invitaţii doctorandului Alina Carmen Oniţa Brihan, care şi-a susţinut teza de doctorat "Nord-Vestul românesc şi influenţarea procesului decizional al Uniunii Europene. Prezent şi perspective". La opt ani de la integrarea României în Uniunea Europeană, modul în care țara noastră își exercită rolul și locul în cadrul guvernanței multinivel a Uniunii Europene și, implicit, în procesul decizional european (atât în perspectiva anului 2020, cât și a anului 2030), rămâne un subiect care necesită evaluări constante, prin determinarea punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților, dar și a amenințărilor privind exercitarea calității de stat membru. Din această perspectivă, doctoranda Alina Carmen Oniţa Brihan a încercat să sublinieze rolul pe care actorii politici locali îl ţintesc în vederea influenţării procesului decizional la nivel european.

Experineţa doctorandului în calitate de consilier europarlamentar, petrecând o bună bucată de timp la Bruxelles, a ajutat-o să redacteze această lucrare. Lucrarea s-a axat, în principal, pe cercetarea modului în care Nord-Vestul românesc influențează procesul decizional al Uniunii Europene, concuziile nefiind foarte pozitive în ce priveşte această opţiune a aleşilor locali de a se implica în problemele UE. Doctoranda a optat în cercetarea sa în a aplica o serie de chestionare decidenţilor politici, europarlamentari, parlamentari şi consilieri judeţeni din regiunea de Nord-Vest a României. "Din 32 de europarlamentari români, doar cinci au răspuns la întrebări, reprezentând 15%. Din 63 de parlamentari din regiunea Nord-Vestul au răspuns chestionarului 11, adică 17,4%, iar din 169 de consilieri judeţeni am primit răspunsuri de la 9, adică 4,59%.

Dacă europarlamentarii au motivat agenda încărcată, în cazul parlamentarilor şi consilierilor judeţeni apare problema necunoaşterii modului în care ei pot influenţa procesul decizional", a precizat Alina Carmen Oniţa Brihan. Teza de doctorat s-a bucurat de coordonarea profesorului Mihai Drecin, care a remarcat şi cu tristeţe dezinteresul aleşilor locali faţă de problemele europene. "Lucrarea abordează o temă de istorie a zilelor noastre şi răspunde efortului general de consolidare a Uniunii Europene. Doctoranda şi-a valorificat experienţa de consilier europarlamentar, rezultând o teză de doctorat excelentă", a subliniat prof. univ. dr. Mihai Drecin. Venit de la Cluj, orădeanul Adrian Iovan, profesor universitar şi membru în comisia de susţinere, a apreciat lucrarea ca fiind o "teză excelentă". "E o teză de istorie şi, deopotrivă, de ştiinţe politice aplicată.

Concluzia este un tristă: cu cât de depărtăm de Bruxelles, aleşii sunt mai dezinteresaţi de procesul decizional. Ei devin interesaţi doar când simt mirosul banilor", a precizat prof. univ. dr. Adrian Iovan. O concluzie similară a exprimat-o şi Ioan Horga, decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării. "Partidele au o agendă proprie şi nu ţin cont de interesele cetăţenilor", a comentat Ioan Horga. După ce toate referatele au fost citite, membrii comisiei au ajuns la concluzia că doctoranda merită să i se acorde titlul de doctor în Istorie, primind calificativul "Excelent".