Pascalia sau Gromornicul, cum i se mai spunea, este tabelul în care sunt trecute datele Paştilor începând din anul 325. Anul acesta, data Paştilor coincide cu 1 Mai, sărbătoarea muncitorilor confiscată în trecut de comunişti. Aşa se face că anul acesta sărbătorile pascale se vor suprapune cu serbările câmpeneşti şi ieşirile la iarbă verde, iar ouăle roşii se vor servi laolaltă cu micii şi berea. În ultimii 1780 de ani, după Sinodul de la Niceea, unde s-a hotărât modul în care va fi stabilită data Paştilor, acestea au căzut pe 1 mai de 35 de ori, adică, în medie, de două ori la 100 de ani. Coincidenţă sau nu, după instaurarea comunismului în ţările din Estul Europei şi până la căderea cortinei de fier, Paştile ortodox nu a mai căzut pe 1 mai. BOR a trecut la noul calendar în 1924 Până după anul 1900, data Paştilor era stabilită după calendarul vechi, care a fost abandonat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1924. Dacă am reface Pascalia de dinainte de 1900 după noul calendar, Paştile ar cădea pe 1 mai doar de 29 de ori. Calendarul iulian rămânea în urmă faţă de cel astronomic cu o zi şi o noapte o dată la 300 de ani, dar astronomii alexandrini nu s-au poticnit, abandonându-l, ci s-au folosit de erorile lui pentru o concordanţă stabilă cu anul lunar, an ce stă la baza Pascaliei ortodoxe vechi. Anul lunar s-a dovedit a fi legat de cel iulian, o întârziere a unuia faţă de celălalt fiind imposibilă, întrucât echinocţiul de primăvară întârzie în mod egal în ambele cronologii. Analizând o Pascalie veche, se poate constata că lunile pline pascale cad precis în toate datele indicate de calendarul iulian, dar nu coincid deloc cu cele ale calendarului catolic. Cu toate acestea, BOR a trecut după 1924 la calendarul gregorian. Pascalia a fost stabilită până în anul 3.000 Vechiul calendar bisericesc de până la 1924 a fost acelaşi cu cel stabilit la Niceea, când a fost realizată Pascalia până în anul 3.000. În 325 s-a stabilit că Paştile vor fi sărbătorite în prima duminică de lună plină după echinocţiul de primăvară. La începutul secolului XX, în Grecia şi la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol au apărut puternice curente de introducere a calendarului gregorian. Acesta răspundea bine nevoilor moderne: afaceri, schimburi de capital etc. În urma unui congres "pan-ortodox" întrunit în 1923, la Constantinopol, patriarhul de atunci, Meletie, propune acceptarea calendarului iulian revizuit, ce coincide cu cel catolic până în anul 2.800 şi care permitea să fie celebrate toate sărbătorile o dată cu cei de alte confesiuni. Primul dintre patriarhii răsăriteni care a trecut la noul calendar a fost Miron Cristea, patriarhul României. Singurii care mai stabilesc datele sărbătorilor religioase după vechiul calendar au rămas sârbii, ruşii şi călugării de pe Muntele Athos. Pe timpul comuniştilor, Paştile nu au căzut pe 1 Mai 1 Mai a devenit Ziua Internaţională a Muncitorilor după tragicele evenimente petrecute în anul 1886, în Chicago. Interesant este faptul că între 1945 şi 1989, în timpul regimurilor comuniste din Estul Europei, Paştile nu au căzut niciodată pe 1 mai. Preoţii mai bătrâni spun cu jumătate de gură că, în această perioadă, datele Paştilor s-au cam stabilit din burtă ca nu cumva să se suprapună cu vreo sărbătoare comunistă, printre care se număra şi 1 mai. Vicarul Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, părintele Ioan Bota, este de părere că dacă în timpul regimului comunist Paştile nu au căzut pe 1 mai este o simplă coincidenţă. Ultima dată Paştile au fost sărbătorite pe 1 mai în anul 1994. Paştile vor mai coincide cu 1 mai de abia în anul 2089, respectiv în anul 2.100.