Bugetul de stat, atât de criticat de sindicate pentru că nu permite majorări salariale la nivelul dorit de acestea, e la un pas de a fi trimis în Parlament, iar sindicatele nu par a fi aşa supărate că nu le vor creşte veniturile decât, poate, din aprilie, dacă economia merge bine.

Ultima întâlnire între guvernanţi şi sindicate pe tema bugetului a fost luni şi a durat aproape şapte ore, iar la final sindicatele au spus că s-a ajuns la o formă finală a bugetului care va fi trimisă în Parlament şi au declarat, cu jumătate de gură, că sunt "mulţumite" şi că acceptă că nu se poate să le crească salariile în situaţie de criză.
Moratoriul de şase luni privind creşterea salariilor, propus de preşedintele Băsescu şi criticat îndelung de sindicate, a luat acum o altă formă. Nu se aplică pentru că nu au fost de acord sindicatele, în schimb nici nu se pune problema ca salariile să crească până în aprilie şi, din câte se pare, nici după, deoarece analiştii estimează că, în România, criza se va face simţită prin aprilie-mai.
Cei din sănătate au fost de la început cei care au cerut cele mai mici majorări, de aproximativ zece procente, plus alte sporuri, care ridicau salariile celor din domeniu. În acest sens, sindicaliştii au semnat şi un acord cu fostul ministru, acord pe care îl vor acum respectat de actualul ministru, dar cum bugetul nu permite majorări şi taie sporurile, rămâne de văzut cum va fi acesta respectat.
Liderii angajaţilor din administraţie, care după ce a fost votată legea pentru profesori, cereau creşteri de minimum 50 la sută, par acum mulţumiţi că va creşte fondul de salarii cu cinci la sută, pentru că aceşti bani vor fi distribuiţi diferenţiat, respectiv la cei cu salarii mici mai mult şi niciun ban la cei cu salarii mari, categorie care nu reprezintă prea mulţi dintre angajaţii din administraţie, după spusele liderilor sindicali.
Nici în privinţa eliminării sporurilor sindicaliştii par să nu mai opună rezistenţă pentru că, spun ei, nu e vorba de sporurile din Codul Muncii, ci de sporurile care făceau veniturile celor din conducere mai ales să ajungă foarte sus.
Nici măcar profesorii, care au o lege în favoarea lor, nu mai sunt aşa de porniţi pe greve ca la finalul mandatului Guvernului Tăriceanu. De fapt, şi ei sunt destul de nelămuriţi în ceea ce priveşte procentul alocat din PIB pentru învăţământ, pentru că ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu spune că e vorba de şase la sută, exact cât au cerut şi ei, dar dacă te uiţi în buget e vorba de 2,1 la sută, la care se mai adaugă bugetul de la administraţiile locale, care nu se ştie exact cât va fi.
Se pare că reprezentanţii salariaţilor i-au crezut pe cuvânt pe angajatori, care tot vociferează de câteva săptămâni că nu e cazul acum să emită pretenţii cu privire la majorări salariale, când disponibilizările curg gârlă, veniturile se micşorează, iar cei care nu sunt daţi afară ar trebui să fie mulţumiţi că au un loc de muncă în această perioadă de criză.


Discuţiile pe tema proiectului de buget vor continua în zilele următoare, deşi premierul anunţa luni, după întâlnirea cu toţi sindicaliştii, că s-a ajuns la o formă finală care va fi aprobată în şedinţa de Guvern din această săptămână. În pofida faptului că proiectul de buget se află în faza finală, nu se întrevăd proteste de stradă, nici greve, sindicaliştii părând să se fi împăcat cu ideea că e criză şi că trebuie să strângă cureaua.