Instituţiile publice vor fi "incorporate" în clădirile Armatei După mai bine de un veac în care pe holurile Garnizoanei Oradea au răsunat doar paşii cadenţaţi ai militarilor, acum, cele mai impunătoare clădiri din Oradea aşteaptă ca liniştea în care au fost învăluite de câteva luni să fie "tulburată" de civili, o dată cu mutarea aici a Muzeului Ţării Crişurilor, Bibliotecii judeţene, dar şi a altor câteva instituţii publice ameninţate cu evacuarea din actualele sedii. Printr-o Hotărâre de Guvern, s-a decis ca majoritatea clădirilor unităţilor militare de pe strada Armatei Române să treacă în proprietatea Consiliului Judeţean Bihor. Impresionanta clădire construită sub Imperiul Austro-Ungar, în jurul anul 1892, a adăpostit timp de 26 de ani Şcoala de Cadeţi a Împărăţiei Habsburgice, iar după Marea Unire aici a avut sediul comandamentul central al Diviziei 11 infanterie moto. Un monument al arhitecturii structurat pe patru nivele, care încă de la intrare te întâmpină cu impozante statui, o grădină de vis în care sunt amplasate, în miniatură, operele lui Brâncuşi, toate sunt pregătite să-şi primească noii stăpâni. Treceţi batalioane române la vatră... Printr-o Hotărâre de Guvern, s-a decis ca majoritatea clădirilor unităţilor militare de pe strada Armatei Române să treacă în proprietatea Consiliului Judeţean Bihor, astfel două proprietăţi, de 19 hectare, respectiv 13 hectare, vor face obiectul unui protocol de predare-primire între Ministerul Apărării Naţionale şi CJ Bihor. În clădirea Garnizoanei vor fi mutate Muzeul Ţării Crişurilor şi Muzeul Militar, imobilul de la stradă al fostei UM 01326 va fi destinat Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Bihor, iar corpul de de clădire de vis-a-vis va fi ocupat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor. De asemenea, în corpul din spatele Garnizoanei, cu o suprafaţă de 5.000 mp, se va muta Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai". În ceea ce priveşte imobilele în care până nu demult îşi desfăşura activitatea Cazarma 425 Griviţa urmează să se mute Arhivele Naţionale - filiala Bihor. Se deschid porţile cazărmilor Clădirile cazone de pe Armatei Române nr.1 A sunt în continuare obiective militare, bine păzite, iar accesul şi fotografierea incintei se poate face doar cu aprobare. Încă de la intrare te cuprinde dezolarea. Rigoarea care până nu demult domnea la tot pasul în curtea fostului Batalionul "Traian Moşoiu" 21 infanterie a dispărut treptat, iar bălăriile au crescut atât de înalte că de abia mai zăreşti de la distanţă conturul clădirilor. Prima oprire - pavilionul E, care a revenit Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Bihor. Este situat la stradă şi, la fel ca şi clădirea Garnizoanei, a fost construit la finele secolului 19. ITM se mută în casă nouă Clădirea paralelă urmează să fie ocupată de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor, care la fel are un subsol, parter şi un etaj. Întregul imobil este compartimentat în 20 de săli, la etaj doar în câteva birouri tavanul suferind infiltraţii. Starea clădirii este bună, cu excepţia lemnăriei şi a instalaţiilor de încălzire care cu siguranţă trebuie înlocuite. Cu toate acestea, mai trebuie făcute unele lucrări la acoperiş, iar pentru buna desfăşurare a activităţii cu publicul trebuie cel puţin zugrăvite interioarele. Situaţia este similară şi la clădirea cedată către OJCGC Bihor, care are o suprafaţă ceva mai mare decât ITM. Ai carte, ai parte În pavilionul C, aflat în spatele Garnizoanei, cu o suprafaţă de 5.000 mp, se va muta Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai". La o porţiune de faţadă s-a început renovarea, însă, în mare parte, acestea se află într-o avansată stare de degradare. Imobilul este compus din două etaje, având aproximativ 60 de camere, dintre care trei suficient de mari pentru amenajarea sălilor de lectură. Dacă numai în imobilul din Piaţa 1 Decembrie nr.12, unde îşi desfăşoara la ora actuală activitatea Biblioteca, s-au investit opt miliarde de lei, iar la data începerii renovării clădirea nu era nici pe departe o ruină, acum noile investiţii vor necesita sume colosale raportat la starea de deteriorare a fostei unităţi militare. Muzeul din muzeu Fosta clădire a Garnizoanei Oradea te impresionează prin grandoarea arhitectonică pe care nici o clădire din municipiu nu a reuşit să o atingă de 113 de ani de când ea a fost construită. Situată pe patru nivele, ea are înălţimea unui bloc de şapte etaje, întregul imobil având aproximativ 13.000 mp. Clădirea are aproape 300 de camere, care au fost în întregime golite de toate obiectele de mobilier. La etajul întâi, în sala de spectacol, cu o capacitate de 570 de locuri, se mai regăsesc doar urmele unei istorii apuse. Chiar dacă, cel puţin în interior, clădirea a fost întreţinută, condiţiile pentru depozitare în acest spaţiu a operelor de artă impun eforturi bugetare impresionante. Pe lângă obligaţia de refacere a acoperişului trebuie înlocuite instalaţiile electrice şi, mai mult decât atât, trebuie creat un microclimat adecvat lucrărilor de muzeu, iar cele opt milioane de euro, avansate de directorul Muzeului Ţării Crişurilor şi contestate de preşedintele CJ Bihor, cu siguranţă vor fi insuficiente. Termenul pentru mutarea Muzeului Ţării Crişurilor din Palatul Baroc, retrocedat Episcopiei Romano-Catolice, expiră anul viitor, astfel demararea lucrărilor cât mai curând este o condiţie esenţială, ţinând cont că cel puţin un an de la finalizarea lor trebuie creat microclimatul adecvat obiectelor de artă. La bloc comanda! Dincolo de aleile şi livezile care înconjoară aceste patru clădiri se întind hectare de terenuri brăzdate de magazii, depozite şi alte construcţii a căror soartă va fi decisă de către Consiliul Judeţean. O primă variantă ar fi construirea de locuinţe, asta dacă promisiunile preşedintelui CJ Bihor nu vor fi contrazise de situarea şi a acestei zone în perimetrul spaţiului aerian al Aeroportului Oradea. Dar, şi în aces caz, Kiss mai are alternativa suprafeţei de teren de 13 hectare a fostei Cazărmi 425 Griviţa Oradea, situată vis-a-vis de Universitatea Oradea. În acest perimetru se vor muta din Cetatea Oradea şi Arhivele Naţionale. Această instituţie va ocupa clădirea de la stradă, iar depozitele din spate vor adăposti documentele şi actele Arhivei. Deşi, potrivit planului de situaţie, aici sunt schiţate mai multe construcţii, şi aici Kiss îşi vede continuat visul.