Procurorii generali sau adjuncţi ai Parchetului Naţional Anticorupţie şi ai Parchetului General vor putea fi revocaţi din funcţie de preşedintele ţării, la propunerea, argumentată în detaliu, a ministrului Justiţiei şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Prevederea este inclusă în pachetul legislativ privind reforma justiţiei şi regimul proprietăţii, adoptat joi de Guvern şi pentru care executivul intenţionează să îşi asume răspunderea în faţa Parlamentului. Întrebat dacă intenţionează ca, în baza noilor reglementări, să propună schimbarea conducerii Parchetului Naţional Anticorupţie şi pe cea a Parchetului instanţei supreme, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a evitat un răspuns tranşant, amintind doar că şi-a exprimat deja punctul de vedere în această privinţă. Macovei a arătat însă că autorităţile primesc în continuare semnale din partea Comisiei Europene privind lipsa rezultatelor în ceea ce priveşte rezolvarea marilor cazuri de corupţie. Pachetul legislativ mai prevede că procurorul general al României, procurorul general al PNA, adjuncţii lor şi şefii de secţii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie vor fi numiţi pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de a fi reînvestiţi o singură dată. În privinţa procedurilor disciplinare, acestea vor fi declanşate de comisia de discplină din cadrul CSM. Pe de altă parte, funcţiile de conducere din instanţe şi parchete vor fi scoase la concurs pentru a fi ocupate pe criterii de management, abilităţi de comunicare şi rezistenţă la stres şi influenţe de orice natură, persoanele aflate în prezent în aceste posturi având statut de interimar până la finalizarea concursului. Prevederea este valabilă în cazul judecătorilor care sunt preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor. O altă prevedere vizează reducerea vechimii în muncă necesare ocupării acestor posturi, astfel încât la concursul organizat de Institutul Naţional al Magistraturii să poată participa şi tineri. Totodată, procurorii şi judecătorii care nu cunosc o limbă străină sau nu ştiu să lucreze la un computer vor fi obligaţi să urmeze cursuri de specialitate. Incompatibilităţile şi interdicţiile pentru judecători şi procurori au fost completate cu dispoziţii privind obligaţia de a prezenta declaraţii anuale, pe propria răspundere, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi ai serviciilor de informaţii, române ori străine. O condiţie pentru numirea în funcţii de conducere va fi depunerea atât a unei declaraţii de intererse, cât şi a unei declaraţii din care să rezulte că nu au colaborat cu fosta securitate. De altfel, înainte de numirea în funcţie de conducere a judecătorilor şi procurorilor, CSM va solicita verificarea acestora de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.