Reţinut, joi, pentru 24 de ore, Leontin Ţîrle, directorul executiv al Casei de Pensii Bihor, a fost prezentat, ieri, instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă, la finalul dezbaterilor, acesta fiind arestat pentru 30 de zile. Ţîrle a refuzat să facă orice fel de declaraţie la intrarea în sediul Tribunalului Bihor. 

Leontin Ţîrle a ajuns la instanţă, ieri, în jurul orei 13.30, direct din Arestul Poliţiei Bihor. Fără să facă niciun fel de declaraţie, directorul CJP Bihor a intrat în sala de judecată, acolo unde magistraţii de la Tribunalul Bihor au analizat cererea procurorilor DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile. După cum se ştie, ancheta în cazul şefului CJP a pornit de la un alt dosar, cel al medicilor şi asistenţilor Serviciului de Expertiză Medicală din cadrul instituţiei, arestaţi anul trecut tot pentru corupţie. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a lui Leontin Ţîrle, în calitate de director executiv al Casei Județene de Pensii Bihor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (9 acte materiale) şi tăinuire în formă continuată (19 acte materiale). Ancheta de la Casa de Pensii, declanşată anul trecut, arăta că absolut toţi medicii Serviciului de Expertiză Medicală primeau bani de la pacienţi, sistemul fiind unul foarte bine pus la punct. Acum, procurorii susţin că au probe că din acest sistem făcea parte şi directorul Casei de Pensii, care a ştiut de şpăgile luate de medici, dar a tăcut pentru că aceştia le împărţeau cu el. Mai mult decât atât, pentru a-l favoriza pe şeful Serviciului, Vasile Sălăjan, Ţîrle ar fi refuzat să aplice o dispoziţie a Casei Naţionale de Pensii care, încă din 2013, stabilea că pentru încadrarea în grade de handicap nu este nevoie de avizul medicului şef. Aşa se face că, deşi bihorenii nou încadraţi nu ar mai fi trebuit să bată drumurile până la Oradea, fiind suficient să depună actele la cabinetul de expertiză medicală în a cărui rază teritorială îşi au domiciliu, din cauza directorului şi a protejatului său, oamenii ar fi fost chemaţi în continuare la avizare şi…cotizare.

Şpagă de sărbători

Primul denunţ împotriva lui Leontin Ţîrle a fost făcut la DNA în luna septembrie a anului trecut, când una dintre doctoriţele Serviciului de Expertiză le-a spus anchetatorilor că, în cursul anului 2014 şi în cursul anului 2015, în mod repetat, sub pretextul unor ocazii cum ar fi sărbătorile legale, ziua de naştere ori plecarea în concediu, i-a dat directorului de la Casa de Pensii sume de bani cuprinse între 500 - 700 euro. Potrivit referatului prin care procurorii DNA au solicitat arestarea preventivă a lui Ţîrle, scopul remiterii acestor sume de bani a fost acela ca directorul să tolereze „practica” femeii, medic în cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă Bihor, de a primi sume de bani de la persoanele care se prezentau la cabinet. La câteva zile de la primul denunţ, o altă doctoriţă a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că Ţîrle a primit de la ea, în mod repetat, în cursul anului 2014 şi 2015, tot de sărbători, sume de bani cuprinse între 200 şi 300 euro, tot ca să închidă ochii cu privire la şpăgile încasate. Şi denunţurile la adresa directorului au continuat. Cercetaţi la rândul lor pentru fapte de corupţie, membrii Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă Bihor le-au spus anchetatorilor nu doar că Ţîrle ştia de practicile lor, ci chiar îi proteja şi ajuta, explicând chiar şi cum se înţelegeau când şi câţi bani să îi ofere şefului.

Pizza şi whiskey pentru director

Unul dintre denunţători susţine că, de Crăciun, în 2014, precum şi de Paşti, în anul 2015, i-a remis lui Ţîrle suma de 250 euro de fiecare dată. De asemenea, în data de 15.06.2015, cu ocazia zilei de naştere a directorului, medicul susţine că i-a dat 25 pizza şi o sticlă de whiskey. „Aceste sume de bani şi bunuri au fost predate cu scopul păstrării de către medic a unui loc de muncă suficient de comod, cu un program lejer şi pentru ca directorul executiv să nu intervină în practica sa de a primi bani de la persoanele care se prezentau la cabinetul său medical din cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă Bihor”, se arată în referatul DNA. Tot în 2015, Ţîrle ar fi primit de la un singur medic câte 1000 de lei săptămânal, iar în 2014 şi 2015, de Paşti, Crăciun şi de ziua lui, directorul a primit de 18 ori sume de bani, respectiv câte 300, 500 sau 700 de euro. Anul trecut, în timp ce se afla în biroul său din incinta Casei Judeţene de Pensii Bihor, anchetatorii susţin că Ţîrle a primit, de la un singur medic, bani aproape în fiecare zi. În 18 mai 2015 - 800 lei şi 50 euro; în 19 mai - 600 lei şi 50 euro; în 20 mai, o sumă a cărei valoare nu a putut fi stabilită; în 2 iunie - 500 lei şi 100 euro; în data de 3 iunie - 600 lei şi 100 euro; în 5 iunie - 200 lei şi 100 euro; în 8 iunie - o sumă a cărei valoare nu a putut fi stabilită; în 9 iunie - o sumă a cărei valoare nu a putut fi stabilită; în 11 iunie- 500 lei şi 100 euro.

Mita, o practică

Procurorii anticorupţie arată că, în 2014 şi 2015, patru medici i-au remis lui Ţîrle sume de bani care depăşeau în mod vădit valoarea unor simple cadouri cu ocazia Sărbătorilor de Paşti, de Crăciun şi de ziua lui, că anterior remiterii sumelor purtau discuţii pe tema cuantumului acestora, punându-se de acord în acest sens, iar una dintre doctoriţe era de obicei aceea care îşi anunţa colegii în legătură cu remiterea banilor. Mai mult, Ţîrle le-a indicat medicilor chiar şi unde să primească banii, în biroul unuia dintre ei. „Astfel, rezultă că în cadrul Casei Judeţene de Pensii Bihor s-a format un obicei care consta în aceea că medicii specialişti din cadrul Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă îi remiteau sume de bani lui Ţîrle Leontin cu diverse ocazii cum ar fi Sărbătorile de Paşti, de Crăciun şi ziua de naştere a acestuia. La început, sumele de bani îi erau remise lui Ţîrle Leontin în biroul acestuia, însă acesta le-a transmis medicilor, prin intermediul lui (…), să nu mai meargă în biroul său pentru a i se remite banii, deoarece va veni el la (…) în birou; acesta, la rândul său, îi anunţa pe medici prin intermediul lui (…) când Ţîrle Leontin ajungea la el în birou”, se arată în referatul DNA. Medicii denunţători au declarat că toţi se înţelegeau de obicei şi îi remiteau directorului sume de bani în acelaşi cuantum. „Toate aceste împrejurări confirmă faptul că sumele de bani nu reprezentau simple cadouri oferite în mod obişnuit cu ocazia unei zile de naştere, ci constituiau o parte a unei practici constante, tocmai în considerarea ideii că Ţîrle Leontin cunoştea că medicii primeau sume de bani cu titlu de mită de la pacienţi”, mai arată procurorii DNA.

Bihorenii, puşi pe drumuri

În plus, Ţîrle este acuzat că ar fi ignorat cu bună ştiinţă dispoziţiile Casei Naţionale de Pensii, încă din 2013, potrivit cărora încadrarea în grade de invaliditate urma să se facă fără avizul medicului şef. Conform aceloraşi dispoziţii, persoanele care solicită evaluarea capacităţii de muncă în vederea încadrării în grade de invaliditate urmau să depună cererea şi documentele medicale la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă în a cărui rază teritorială îşi au domiciliul. Dispoziţia mai sus menţionată nu a fost pusă în aplicare, încadrarea persoanelor în grade de invaliditate continuând să fie avizată tot de medicul-şef al Serviciului de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, Vasile Sălăjan. Cu alte cuvinte, deşi pacienţii nu ar mai fi trebuit să ajungă în cabinetul lui Sălăjan, Ţîrle a ignorat legea, iar bihorenii au fost obligaţi să vină la Oradea şi să „cotizeze”. În schimb, Sălăjan l-ar fi recompensat pe director. Procurorii DNA arată că şeful Serviciului de Expertiză Medicală aranja şi împărţea sumele de bani primite de la pacienţi într-un mod constant şi clar stabilit: un plic cu bani primiţi de la pacienţi era pregătit pentru asistenta sa, banii pe care îi reţinea pentru cheltuieli personale erau puşi într-o geantă în camera oficiu din spatele biroului său, iar plicul cu bani pregătit pentru Ţîrle  era pus în buzunarul de la pantaloni. În zilele în care pregătea plicurile cu bani pentru Ţîrle, Vasile Sălăjan părăsea pentru scurt timp cabinetul medical, în jurul orei 11.30, după care revenea, îşi lua lucrurile personale şi pleca de la serviciu. Mai mult, cu câteva ocazii, arată anchetatorii, chiar afirmă că merge la „director” sau la „Tinu”. Procurorii DNA au considerat că privarea de libertate a lui Ţîrle este necesară, având în vedere gravitatea faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora, a împrejurărilor privind persoana inculpatului, solicitând arestarea preventivă „pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordine publică”.