Înfiinţarea unui ONG S.D., de 38 ani, din mediul urban, solicită informaţii privind modul în care poate obţine o rezervare de denumire pentru înfiinţarea unui ONG de la Ministerul Justiţiei. Se completează cererea-tip. Se achită taxa de 50.000 lei pentru rezervare la Trezorerie în contul 20210130 - alte venituri de la instituţii publice. Se trimite într-un plic cererea şi chitanţa în original la adresa: Ministerul de Justiţie, Bucureşti, str. Apolodor, nr. 17, sector 5. Informaţii suplimentare pot fi obţinute la tel. 021- 14.44.00/int. 2251. Obligaţiile persoanelor fizice autorizate C.P., de 32 ani, din mediul urban, doreşte să ştie dacă are obligaţia să plătească contribuţia la Casa de Pensii şi la Casa de Asigurări de Sănătate, dacă este persoană fizică autorizată. Conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, persoana fizică care desfăşoară activităţi economice în mod independent, precum şi persoanele fizice care sunt membri ai asociaţiilor familiale au, în sensul prezentei legi, calitatea de angajat propriu. Calitatea de angajat propriu se referă la dreptul de a fi asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, al asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de legile care reglementează aceste domenii. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări prevede că în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute, şi care se află în una dintre situaţiile următoare: a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari; b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management; c) membri ai asociaţiei familiale; d) persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente. Ordonanţa de Urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate prevede că obligaţia virării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe bază de contract individual de muncă sau în baza unui statut special prevăzut de lege, precum şi persoanelor fizice, după caz. Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber de asiguraţi declaraţii nominale privind obligaţiile ce le revin faţă de fond şi dovada plăţii contribuţiilor. Prevederile de mai sus se aplică şi persoanelor care exercită profesii liberale sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, să desfăşoare activităţi independente. Serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu R.S., de 49 ani, din mediul urban, întreabă cum poate să primească tratament medical la domiciliu pentru soţul său. Recomandarea pentru efectuarea serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu se face de către medicii curanţi de specialitate din spitalele aflate în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate pentru asiguraţii externaţi, în funcţie de patologia bolnavului şi gradul de dependenţă al acestuia. Recomandarea pentru îngrijiri medicale la domiciliu se eliberează în trei exemplare, din care un exemplar rămâne la medic. Un exemplar împreună cu o cerere de acordare de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu se depune de către asigurat sau aparţinătorul legal al acestuia la casa de asigurări de sănătate la care se virează contribuţia asiguratului, iar un exemplar rămâne la asigurat, urmând a fi predat furnizorului de îngrijiri medicale la domiciliu, care îi va acorda serviciile respective, dacă cererea a fost aprobată. Cererile şi recomandările primite de către casele de asigurări de sănătate sunt analizate de către acestea într-un interval de 24 de ore de la data depunerii de către asigurat sau aparţinător şi sunt aprobate în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie, asiguratul urmând a fi înştiinţat în scris de către casa de asigurări de sănătate asupra deciziei luate. Asiguraţii sau aparţinătorii, pe baza cererilor aprobate de casele de asigurări de sănătate, se adresează unui furnizor de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu acreditat, aflat în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate şi care este inclus în lista de furnizori pusă la dispoziţie de către aceasta. Numărul de zile de îngrijiri la domiciliu nu poate fi mai mare de 56 de zile calendaristice/an în una sau mai multe etape (seturi de îngrijire). Facilităţi pentru absolvenţi T.Z., de 24 ani, din mediu rural, ar dori să afle dacă, în cazul angajării în calitate de proaspăt absolvent, beneficiază de anumite facilităţi şi unde trebuie să se adreseze pentru a le obţine. Potrivit atr. 80 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj si stimularea ocupării forţei de muncă, angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior primesc, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând 1,5 salarii minime brute pe ţară, conform legislaţiei în vigoare la momentul acordării subvenţiei. Pentru acordarea acestei subvenţii, angajatorul trebuie să se adreseze Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Bihor, cu sediul în Oradea, str. Transilvaniei nr. 2, tel: 0259-436.821. Recalcularea pensiei în caz de strămutare A.O., din mediul urban, întreabă dacă beneficiază de recalcularea pensiei în situaţia în care a fost strămutată din localitatea unde locuia în perioada martie 1945-decembrie 1989 şi, dacă beneficiază, ce trebuie să facă pentru a i se recalcula pensia. Conform articolului 1 din Decretul-lege 118 din 1990 constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcţie de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice: a) a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracţiuni politice; b) a fost privată de libertate în locuri de detenţie în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune; c) a fost internată în spitale de psihiatrie; d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu; e) a fost strămutată într-o altă localitate. Pentru a beneficia de recalcularea pensiei, persoana trebuie să se adreseze mai întâi Comisiei de evaluare din cadrul Direcţiei de Muncă şi Solidaritate Socială, care, în urma evaluării cazului, va elibera o hotărâre de recalculare a pensiei. Cu hotărârea respectivă şi cu dovada dreptului de asigurat, persoana trebuie să se prezinte la Casa de Pensii, pentru a i se recalcula pensia. Renta viageră agricolă D.P., de 54 ani, din mediul rural, întreabă ce este renta viageră agricolă şi care este valoarea acesteia. Prin Legea 247 din 2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, se instituie renta viageră agricolă în scopul concentrării suprafeţelor agricole în exploataţii eficiente impuse de necesitatea modernizării agriculturii României şi compatibilizării acesteia cu agricultura din ţările membre ale Uniunii Europene. Renta viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile aflate în proprietatea sa, având siguranţa unei surse viagere de venituri garantate de stat. Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat şi echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat. Plata în lei se face prin raportarea la media cursului calculat de BNR din primul trimestru al anului în care plata trebuie efectuată. Pentru suprafeţele mai mici de 1 ha suma plătită va fi proporţională cu suprafaţa înstrăinată sau arendată. Renta viageră agricolă se plăteşte într-o singură rată anuală în primul trimestru al anului următor celui pentru care aceasta este datorată. Renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă şi încetează la data decesului rentierului agricol. În cazul arendării, renta viageră agricolă încetează în termen de 30 de zile de la data încetării contractului de arendă, dacă în acest interval rentierul agricol nu face dovada încheierii unui nou contract de arendă. După decesul rentierului, moştenitorii vor încasa ultima rată scadentă la data decesului, în cel mult 3 luni după deces pe baza certificatului de moştenitor şi al carnetului de rentier agricol. Asistarea persoanelor vârstnice H.P., de 63 ani, din mediul urban, doreşte să afle dacă există instituţii obligate să asiste persoanele vârstnice atunci când acestea încheie anumite acte de înstrăinare a unui bun, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit, în scopul întreţinerii sale. Persoana vârstnică va fi asistată, la cererea acesteia sau din oficiu, după caz, în vederea încheierii unui act juridic de înstrăinare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i aparţin, în scopul întreţinerii şi îngrijirii sale, de un reprezentant al autorităţii tutelare a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică respectivă. Obligaţia de întreţinere şi de îngrijire, precum şi modalităţile practice de executare a lor vor fi menţionate expres în actul juridic încheiat de notarul public. Autoritatea tutelară a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică va primi din oficiu un exemplar al actului juridic. Neexecutarea obligaţiei de întreţinere şi de îngrijire de către noul proprietar al bunurilor obţinute ca urmare a actului juridic de înstrăinare poate fi sesizată autorităţii tutelare a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică de către orice persoană fizică sau juridică interesată. Autoritatea tutelară se poate sesiza şi din oficiu. Dreptul de uzufruct T.U., de 65 ani, din mediul rural, întreabă dacă are dreptul de a locui în continuare în imobilul pe care l-a înstrăinat, în situaţia în care în contractul de vânzare-cumpărare apare o clauză de uzufruct viager. Conform articolului 517 Cod Civil, dreptul de uzufruct este dreptul pe care îl are persoana numită uzufructuar de posesie şi folosinţă, adică de a stăpâni bunul şi de a-i culege fructele. Proprietarul bunului va avea doar dreptul de a-l înstrăina sau de a-l greva cu garanţii sau ipoteci. Aşadar, vânzătorul care vinde sub clauză de uzufruct poate folosi o perioadă de timp bunul, iar dacă nu se specifică perioada, bunul poate fi folosit până la sfârşitul vieţii vânzătorului, adică avem de-a face cu uzufructul viager. Eliberarea certificatului de naştere internaţional C.M., de 23 ani, ar vrea să afle care sunt actele necesare pentru eliberarea certificatului de naştere internaţional. Actele necesare sunt: cerere tip (de la serviciul Stare Civilă din cadrul Primăriei localităţii de naştere - certificate de naştere); actul de identitate (buletin, carte de identitate, adeverinţă de identitate provizorie pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară, cetăţenii care nu au acte de identitate vor fi îndrumaţi mai întâi să solicite eliberarea actului de identitate, paşaportul-pentru cetaţenii români cu domiciliul în străinătate sau cetăţenilor străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în ţară; taxa achitată la Primărie. Acte necesare pentru obţinerea locuinţelor sociale C.U., de 26 ani, întreabă care sunt actele de care are nevoie în vederea obţinerii locuinţei sociale. Actele necesare în vederea obţinerii locuinţei sociale sunt următoarele: 1. Cerere tip (se preia de la Biroul Relaţii cu Publicul din cadrul ASCO); 2. Fişa de argumentare a solicitantului de locuinţă socială; 3. Buletin de identitate: soţ/soţie şi copii mai mari de 14 ani; 4. Certificat de naştere pentru toţi membrii familiei; 5. Certificat de căsătorie; 6. Sentinţă de divorţ (dacă e cazul); 7. Certificat de deces (dacă e cazul); 8. Adeverinţă de la locul de munca cu venitul net lunar realizat in ultimele 12 luni; 9. Cartea de muncă actualizată; 10. Act de studiu (ultima formă de învăţământ absolvită); 11. Cupon de pensie pentru limită de vârstă/invaliditate/boală; 12. Adeverinţă alte venituri realizate în condiţiile legii; 13. Cupon alocaţie de stat pentru copil; 14. Cupon alocaţie de şomaj; 15. Certificat medical pentru fiecare membru de familie care suferă de o boală gravă sau cele încadrate în vreun grad de handicap prevăzute în anexa 2 a OUG nr. 40/1999; 16. Declaraţie notarială pe propria răspundere pentru toţi membrii familiei majori, care nu realizează venit, din care să rezulte că aceştia nu obţin venituri din vreo activitate autorizată în condiţiile legii, precum că nu realizează alte venituri decât cele pentru care a prezentat acte la dosar; 17. Declaraţie notarială pe propria răspundere pentru persoanele care nu au lucrat integral un an, din care să rezulte că nu au realizat venituri în lunile nelucrate; 18. Adeverinţă de la Inspectoratul Teritorial pentru Handicapaţi; 19. Acte doveditoare pentru tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire socială; 20. Sentinţă definitivă pentru cei evacuaţi din locuinţă; 21. Adeverinţă din care să rezulte că imobilul în care locuieşte va fi sau a fost restituit în natură fostului proprietar sau că va fi evacuat; 22. Copie xerox după contractul de închiriere; 23. Dosar cu şină (obligatoriu); 24. Declaraţie notarială pe propria răspundere - titularul cererii şi soţia, cu următorul conţinut: nu deţin în proprietate sau coproprietate o locuinţă; nu am deţinut în proprietate sau coproprietate o locuinţă pe care a înstrăinat-o după 1 ianuarie 1990; nu am pierdut, sub o formă sau alta ori din proprie culpă, dreptul contractului de locuinţă după 1 ianuarie 1990; nu a beneficiat de sprijinul statului pentru obţinerea de credite, subvenţii ori alte facilităţi pentru realizarea de locuinţe ori alte investiţii imobiliare; nu am deţinut şi nu deţin cu chirie o locuinţă aflată în administrarea Administraţiei Patrimoniului Imobiliar.