Din nou mijloacele de transport, ca cerşetori Nu bine am intrat în anul 2004, când deja copiii străzii o iau de la capăt cu cerşitul. Odraslele rromilor, în loc să se îndrepte spre şcoală, dimineaţa se urcă dintr-un tramvai în altul, cu mâna întinsă, după milă. În ziua de 20 ianuarie a.c., de exemplu, pe tramvaiele 1 şi 4, haite de copii umpluseră intervalul dintre scaune, erau minori între 9 şi 10 ani, care se opreau în dreptul fiecărui călător să ceară bani. Se vedea că sunt veniţi de pe la sate, cu încălţămintea scofâlcită şi pantalonii plini de noroi. Aceste vlăstare fragede nu ştiu ce înseamnă un comportament normal. Pentru că ei trăiesc o viaţă aşa cum învaţă în familie. Abandonând şcoala, nu au ajuns nici la această vârstă să dezlege tainele abecedarului. Păcat că se vorbeşte mult despre un învăţământ obligatoriu în ţara noastră, la care unii părinţi nu dau importanţă. De unde să aibă un viitor fericit nişte copii lăsaţi în voia sorţii, fără ştiinţă de carte. Cetăţenii din tramvaiul 1 se uitau cu milă la ei, văzându-i fără probleme fizice şi fiind conştienţi că, dacă s-ar ocupa cineva de ei, s-ar putea integra în societate. Aliniaţi la atâtea programe de educaţie, despre care se face propagandă la fiecare început de ciclu electoral, cetăţenii sunt surprinşi că rămân doar vorbele. Pentru aceşti copii nenorociţi, chiar dacă sunt de etnie rromă, ar trebui găsite soluţii concrete pentru a nu rămâne analfabeţi. Oare urmăreşte cineva acest lucru?