În cursul zilei de mâine, la iniţiativa Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor va avea loc o întâlnire pe tema noilor modificări procedurale în domeniul penal, aduse de Constituţia revizuită a României şi reglementate printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, emisă în urmă cu două săptămâni. La întâlnire vor participa conducerea IJP Bihor, ofiţerii de poliţie care efectuează cercetarea penală, şefii Serviciilor operative Economic, Judiciar şi Ordine Publică, reprezentanţi ai Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Oradea, conducerile Parchetelor de pe lângă Judecătorie, Tribunal şi Curtea de Apel Oradea şi, desigur, judecători. ?Scopul acestei întâlniri este dezbaterea unor probleme de maxim interes, pentru că, prin noul act normativ, se aduc importante modificări în domenii în care fiecare dintre cei chemaţi să ia loc la masa dialogului au un cuvânt de spus, în vederea aplicării legilor statului. Este vorba, desigur, despre arestarea preventivă, reţinere, percheziţia domiciliară şi, poate cel mai important, despre faptul că toate acestea trebuie să se facă în condiţiile respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului. Dorim să stabilim un plan de acţiune comun, să ne conjugăm eforturile pentru ca aplicarea noilor prevederi constituţionale să fie făcută aşa cum trebuie: la cel mai înalt nivel?, ne-a declarat comisar-şef Dumitru Strava, prim-adjunct al şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor. La începutul verii acestui a.c Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă potrivit căreia competenţa procurorului de a dispune arestarea preventivă era limitată la o durată de trei zile, judecătorul fiind cel care decidea, desigur la propunerea procurorului, dacă prelungeşte sau nu mandatul de arestare peste aceste trei zile. Acum, după intrarea în vigoare a Constituţiei revizuite, procurorul nu mai are nici un drept de a decide în privinţa arestării unei persoane. Cei implicaţi în aplicarea legii consideră că, în sfârşit, se respectă şi la noi în ţară principiul de drept conform căruia o persoană trebuie judecată în stare de libertate, respectându-i, astfel, prezumţia de nevinovăţie care funcţionează până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile de condamnare şi că doar prin excepţie persoana trebuie judecată în stare de arest, aşa cum se procedează în toate statele Uniunii Europene. În consecinţă, singurul în măsură să dispună arestarea unei persoane este preşedintele instanţei de judecată competente a soluţiona cauza pe fond sau un judecător, delegat de acesta, la propunerea motivată a procurorului.