După mai bine de patru decenii de funcţionare neîntreruptă, în care a gestionat fondurile cinegetice şi piscicole ale judeţului, AJVPS Bihor s-a trezit concurat serios. A pierdut fonduri de vânătoare şi pisciole, pierde membri cotizanţi şi disponibilizează angajaţi. Viitorul pare incert pentru unul dintre cele mai vechi ONG-uri din ţară, mai ales că din martie au expirat contractele de gestionare a fondurilor de vânătoare, o parte fiind atribuite deja. Procedura a fost însă suspendată, deoarece Ministerul Mediului şi Pădurilor intenţionează să modifice regulamentul de atribuire. Interesele politice au aici culoarea „tulipanului" UDMR...

Luna trecută Ministerul Mediului şi Pădurilor a organizat atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice pentru 1.414 fonduri de vânătoare, în Bihor urmând a fi încheiate contracte pentru 33 de fonduri. Cea mai afectată, după prima etapă a atribuirilor, este Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Bihor, care a pierdut şase fonduri dintr-un foc. Potrivit noilor reglementări, proprietarilor de teren care deţin peste 50% dintr-un fond de vânătoare li se atribuie în mod direct administrarea acestuia. De regulă, proprietarii de teren s-au constituit şi în Asociaţii de vânătoare, sau au obţinut semnăturile necesare de la proprietari, pentru gestionarea fondului cinegetic. AVP Valea Ierului a luat fondul de la Văşad, AVPS Forest Hunt Paleu - fondul Paleu, AVPS Valea Barcăului - fondul Biharia, AVPS Pădurea Verde Sântelec - fondurile Alparea şi Săcădat, AV Fazanul de Aur - fondul Salonta şi AV Crişana Huntig - fondul Ciumeghiu. Din cele 37 de fonduri pe cale le-a deţinut, AJVPS mai are 31 şi nu ştie cu câte va rămâne după reluarea procedurilor de atribuire. „Sunt multe interese aici susţinute politic. S-a făcut o mare greşeală cu legea asta. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Ungaria, modelul de acolo vor să îl impună şi aici. Au atribuit fondurile unor fel de fel de asociaţii, au recoltat în doi-trei ani tot vânatul şi acum fondurile sunt abandonate, nu le mai vrea nimeni", spune preşedintele AJVPS Bihor, Sorin Bronţ. A doua etapă a procedurii prevede atribuirea la gestionarii consacraţi, apoi se repartizează fonduri la unităţile de învăţământ şi urmează ultima fază, licitaţia. Bronţ spune că, în ciuda zvonurilor care circulă în ultima vreme, AJVPS va participa inclusiv la licitaţii, încerând să păstreze cât mai multe fonduri. Abia apoi va vedea cu câţi membri cotizanţi va rămâne. „În acest moment nu ştim nici noi cum stăm, cei care şi-au constituit asociaţii au plecat (25 de membri fondatori - n.r.) şi vor duce şi alţi vânători. Sper să se deblocheze procedurile şi o să vedem", spune Bronţ. Până anul trecut AJVPS avea 1.800 de membri vânători care plăteau o cotizaţie de 800 de lei pe an în două tranşe. Deoarece contractele de gestionare pentru fonduri au expirat şi nu au fost încă reînnoite (contractele se încheie pe 10 ani - n.r.), nu s-au adunat nici cotizaţiile, astfel că nu se poate face nicio proiecţie de buget. Situaţia financiară a Asociaţiei este dificilă, astfel că, din cei 60 de angajaţi, 10 au fost disponibilizaţi sau au ieşit la pensie. Dacă Asociaţia va râmâne cu şi mai puţine fonduri cinegetice sau piscicole, în mod cert vor urma alte reduceri. În întreg judeţul sunt 69 de fonduri de vânătoare, 26 din fonduri fiind în gestiunea Direcţiei Silvice Bihor, urmând a intra şi acestea în faza a doua de atribuire şi întocmire a contractelor. Fondul cinegetic de la Sântimbreu a fost arondat Facultăţii de Protecţia Mediului, dar preşedintele AJVPS Bihor bagă mâna în foc că şi acesta îşi va schimba gestionarul.

Fondurile piscicole au intrat la apă

Situaţia este şi mai dezastruoasă pentru AJVPS în privinţa fondurilor piscicole. Cele două cursuri mari de apă care brăzdează judeţul - Crişul Repede şi Crişul Negru - au fost atribuite Asociaţiei Pescarilor Sportivi Aqua Crisius. Din cei aproximativ 6.000 de pescari cotizanţi, AJVPS nu ştie cu câţi va rămâne. Bronţ spune că, în acest caz, a fost clar dezavantajat din cauza unui regulament de atribuire care favorizează anumite ONG-uri. Concret, în „Procedura de emitere şi eliberare a Permisului de pescuit recreativ/sportiv şi a Autorizaţiei de pescuit recreativ/sportiv" a fost introdusă o prevedere considerată discriminatorie, motiv pentru care Asociaţia bihoreană a şi atacat-o în instanţă. Astfel, la punctul 13 se prevede că „Asociaţiile de pescari care au în administrare parcuri naturale/arii protejate au prioritate la emiterea autorizaţiei de pescuit pe zona de responsabilitate". Atribuirea s-a făcut în baza unui concurs de dosare la începutul lunii martie. „Am depus dosarul la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pentru toate apele din Bihor. Am luat maximum de puncte, 100, în timp ce Aqua Crisius doar 85, fiind depunctaţi pentru că nu au personal de pază, noi având personal autorizat şi licenţiat, cu permis de port-armă. Au făcut contestaţie, că au 8 custozi şi li s-au acordat 15 puncte. Fiind la egalitate, au avut prioritate, deoarece administrează arii naturale protejate", relatează Bronţ, care a contestat atribuirea în instanţă. „Ori eşti organizaţie de protecţia mediului şi te ocupi cu protecţia mediului sau eşti asociaţie de pescari. Cum o să acopere el toată lungimea Crişurilor cu 8 custozi?!", se întreabă Bronţ. În acest moment AJVPS mai are nouă fonduri piscicole, iar Aqua Crisius - şase.

„N-avem oşti, dară iubirea..."

Mihai Togor, preşedintele Aqua Crisius, le transmite sec celor de la AJVPS că timp de aproape 50 de ani au avut vreme să facă ceva concret pentru societate, nu să se creadă o autoritate a statului. „Sunt un ONG ca şi noi, diferenţa este că noi în cinci ani am avut o grămadă de proiecte lansate şi duse la bun sfârşit. Ei nici măcar un regulament de pescuit nu au reuşit să-şi facă. Acum au o mare durere că au pierdut Crişurile, dar noi le-am obţinut legal. Se leagă de obiectivul nostru de activitate, dar noi chiar cu asta ne ocupăm, cu resursele acvatice vii şi biodiversitatea", spune Togor. Acesta recunoaşte că are doar opt custozi şi spune că a cerut aprobare de la Ministerul Mediului pentru a angaja încă cinci persoane, dar a fost refuzat, deoarece are suficienţi.

„Custozii noştri aplică legislaţia de mediu, putem sancţiona. În plus, colaborăm cu Poliţia şi Jandarmeria pentru protejarea resurselor, avem proiecte în derulare cu instituţii ale statului", afirmă Togor, care nu-şi bate capul cu procesul şi aşteaptă verdictul.