Talciocurile şi serbările populare organizate de diferite organisme guvernamentale au ajuns cuiburi de evaziune fiscală la lumina zilei. Prin parcuri, pieţe sau parcările complexelor comerciale, sub pretextul "păstrării tradiţiilor" se organizează diferite manifestări care au acelaşi punct comun: vânzarea alcoolului din surse nesigure, fără timbru fiscal şi fără bon de casă. În fond, nu-i aşa, tot "o tradiţie... neagră", unică în Uniunea Europeană din care facem parte şi care produce mult rău societăţii şi economiei româneşti.

În urmă cu câteva zile s-a desfăşurat într-o parcare un festival numit "D-ale porcului" la care s-au înscris mai multe comune. Fiecare echipă trebuia să prepare un porc după metodele tradiţionale ale zonelor din care provin, iar produsele - toroş, cârnaţi, caltaboşi etc. - au fost servite participanţilor contra unui bon valoric. Numai că, printre caltaboşi, cârnaţi şi jumări, şi-au făcut apariţia şi băuturile spirtoase oferite cu generozitate din peturi sau sticle fără să aibă timbru fiscal, aşa cum prevede legea. Mai mult, băuturile au fost vândute fără eliberarea de bon fiscal, casele de marcat fiscale lipsind... cu desăvârşire. Şi asta, reţineţi, cu complicitatea autorităţilor care au datoria să se asigure că legea este aplicată şi respectată.

Aşa cum Crişana a semnalat în repetate rânduri faptul că, sub nasul şi ochii autorităților, zeci de persoane comecializează alcool fără timbru și fără a plăti taxe și impozite pe ceea ce vând nu poate fi scuzat în niciun fel. Nici măcar de faptul că toate acestea se desfășoară sub forma unui târg ori serbare populară. Niciunde în lume nu există o practică prin care să se suspende legile unui stat pentru 24 sau 48 de ore.

Evaziunea fiscală la alcool, un record naţional

Piața neagră de alcool din România a ajuns la peste 90% din totalul pieței, conform unui studiu al Federaţiei Patronale a Industriei Alcoolului. Prejudiciul adus statului este enorm, 2 miliarde de euro pe an. Cantități enorme de alcool nefiscalizat sunt vândute anual la tarabe improvizate sau la marginea drumului, prin piețe, internet sau alte canale de distribuție către consumatori. Prin calitatea lor îndoielnică, aceste produse, care nu sunt supuse niciunui control, reprezintă o reală amenințare pentru sănătatea și chiar viața consumatorilor, generând totodată costuri bugetare semnificative. Evaziunea fiscală are un impact devastator asupra industriei legale, singura care contribuie, prin taxele pe care le plătește și locurile de muncă pe care le oferă, la dezvoltarea economică. Iar cele 2 miliarde de euro pierdute pe an din cauza pieţei negre de către stat ar putea foarte bine rezolva probleme din sănătate, educaţie sau asistenţă socială. 

Probleme sociale grave

Proliferarea evaziunii fiscale duce și la grave probleme sociale. Este des întâlnit în economia românească tabloul în care o fabrică reprezintă cel mai important angajator pe raza mai multor localități. Prin riscul eșecului unei asemenea afaceri, mii de locuri de muncă sunt puse în pericol, iar aceasta înseamnă în cele mai multe cazuri devastarea unor localități întregi prin lipsirea de orice sursă de venit a locuitorilor.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, România ocupă al cincilea loc în topul ţărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor. Astfel, un român bea 14,4 litri de alcool pur (100%) pe an, cantitate care nu reiese din impozitele plătite la bugetul de stat, din cauza existenței pieței nefiscalizate.

Având în vedere cantităţile mari de băuturi neînregistrate şi tendința consumatorilor de a-şi subevalua consumul în cadrul sondajelor, consumul real este chiar mai mare.