În Parcul 1 Decembrie din Oradea a fost amplasat bustul geografului francez Emmanuel de Martonne, cunoscut pentru meritul avut în trasarea graniţelor României după Primul Război Mondial. Proiectul aparţine Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, finanţarea lucrării fiind asigurată de la Ministerul Culturii. Dezvelirea oficială va avea loc în data de 1 aprilie.

 

În aceste zile se fac ultimele retuşuri la bustul lui Emmanuel de Martonne (1873-1955), amplasat pe una dintre aleile Parcului 1 Decembrie, în apropierea intrării dinspre Facultatea de Medicină. Lucrarea a fost realizată la iniţiativa Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor, care a obţinut o finanţare de 150.000 lei de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în cadrul programului Centenarul Marii Uniri.

„Proiectul a fost iniţiat în anul 2018 de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, sub egida Centenarului Marii Uniri, iar finanţarea a fost oferită de Ministerul Culturii. Am ales Emmanuel de Martonne pentru că a avut un cuvânt greu de spus în trasarea graniţelor ţării după înfăptuirea Marii Uniri”, ne-a declarat Adriana Ruge, inspector în cadrul DJC Bihor. Potrivit acesteia, dezvelirea oficială a bustului va avea loc în data de 1 aprilie, de la ora 12.00. Finanţarea pentru această lucrare a fost aprobată încă din luna martie a anului trecut, iar Consiliul Local Oradea şi-a dat acordul pentru amplasament în şedinţa din 9 mai 2018. „Obiectivul lucrării îl reprezintă aplasarea unui monument de for public „Bustul lui Emmanuel de Martonne” în memoria geografului francez care a avut o contribuţie importantă la Conferinţa de la Paris din 1919, fiind un omagiu adus unui prieten sincer al românilor. (...) Prin amplasarea acestui bust se doreşte a se aduce un omagiu Republicii Franceze pentru susţinerea consistentă a României pe parcursul Primului Război Mondial, după ieşirea din neutralitate în august 1916”, se menţionează în hotărârea adoptată de Consiliul Local Oradea anul trecut. Potrivit listelor de proiecte aprobate spre finanţare anul trecut de către Ministerul Culturii, proiectul „Amplasarea și dezvelirea bustului geografului francez Emmanuel de Martone într-un scuar central din municipiul Oradea”, considerat proiect de anvergură națională, trebuia finalizat până în luna decembrie 2018, însă dezvelirea a fost amânată până în luna aprilie a cestui an.

 

Activitatea, realizările, meritele

În ceea ce-l priveşte pe geograful Emmanuel de Martonne, acesta a fost una dintre personalităţile franceze care au contribuit la dezvoltarea României după momentul istoric de la 1 Decembrie 1918, fiind cunoscut pentru meritul avut în trasarea graniţelor României după Primul Război Mondial.

Geograful francez, care a trăit între anii 1873-1955, a activat în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, în comisia care a tratat problema românească. Mai exact, în 1918, Emmanuel de Martonne a fost desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) în cadrul tratativelor de încheiere a păcii după Primul Război Mondial, fiind principalul autor al recomandărilor făcute, cu obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau să fie recunoscute României şi Poloniei prin tratatele de pace. El a conceput principiul viabilităţii conform căruia stabilirea graniţelor trebuie să depindă nu numai de grupările etnice, ci şi de motive geografice (relief, ape, accesibilitate) şi de infrastructurile teritoriului.

Astfel, conform acestui principiu, a obţinut extinderea frontierei Poloniei spre est şi a României spre vest cu câţiva kilometri, pentru ca importante căi ferate (de exemplu Timişoara-Arad-Oradea-Satu Mare) să nu se întretaie de mai multe ori cu graniţa. Opunându-se astfel delegaţilor americani şi britanici, el a contribuit, în mod semnificativ, la desenarea graniţelor din 1918-1920 (dintre care cele trasate între România, Serbia şi Ungaria, mai sunt valabile şi astăzi).

În plan personal, de Martonne a fost prieten cu Grigore Antipa, care l-a iniţiat în Geonomie, o disciplină la confluenţa dintre geografie şi ştiinţele naturale. Emmanuel de Martonne este cunoscut şi pentru studierea riguroasă, pentru prima dată în istoria ştiinţei, a geografiei României, a Munţilor Făgăraş, de a căror frumuseţe sălbatică a fost impresionat. Fost coleg şi prieten al criticului literar Pompiliu Eliade (1869-1914) la Şcoala Normală Superioară din Paris, Emmanuel De Martonne i-a urmat sfatul şi şi-a început cariera ştiinţifică, cercetând Carpaţii Meridionali, pe care i-a denumit sau a preluat un nume folosit pe hărţile locale şi l-a pus în circulaţie, „Alpii Transilvaniei”. În 1902 şi-a susţinut teza de doctorat cu titlul „La Valachie: essai de monographie géographique” (Valahia: eseu de monografie geografică), dedicată mentorului său, Vidal de la Blache, teză care va fi urmată de „Recherches sur la distribution géographique de la population en Valachie” (Cercetări privind distribuţia geografică a populaţiei în Valahia). Prin publicarea ambelor cărţi, tânărul savant francez a devenit cel mai bun specialist al studierii geografiei carpato-dunărene.

În semn de recunoaştere a multiplelor sale merite, Academia Română l-a ales membru de onoare în 1912.