Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile locale din iunie, au fost aruncate în stradă sute de utilaje şi muncitori zeloşi, care, în scurt timp, au fost transformaţi în cei mai aprigi propagandişti ai realizărilor celor care conduc destinele acestui oraş. Desfăşurarea impresionantă de forţe de pe străzile municipiului nu a avut alt scop decât de a-i îmbăta pe orădeni cu apă rece.Totul s-a dovedit a fi doar o mascaradă bine organizată, iar la nici câteva zile de la alegeri, echipajele au fost de urgenţă rechemate la bază, lăsând în urmă zeci de străzi mult mai jalnice decât înainte şi care i-ar face şi pe oamenii de la ţară să le crape obrazul de ruşine. Pentru a face faţă provocării edilitare, conducerea Primăriei Oradea a lansat în anul 2003 prima emisiune de obligaţiuni municipale în valoare de 100 de miliarde de lei destinată modernizării a 50 de străzi, iar în anul 2004 a lansat o nouă emisiune în valoare de 150 de miliarde, urmând să se finanţeze modernizarea altor 100 de străzi. Potrivit unei situaţii care ne-a fost remisă pentru anul 2003, sunt prevăzute ca fiind modernizate 35 de străzi, printre care Anton Pann, Remenyik Sandor, Retezatului, Roşiorilor, Satelitului, Slănicului, W. Shakespeare, Zaharia Stancu şi Moliere. Însă, cu excepţia străzii Moliere, străzile enumerate mai sus se regăsesc şi printre obiectivele majore pe anul 2004 prezentate pe site-ul Primăriei Oradea, iar cetăţenii care locuiesc în aceste zone au confirmat faptul că doar în acest an au fost asfaltate. În ce priveşte strada Moliere, bifată ca modernizată încă din anul 2003, ieri, când am trecut pe aici, doar prima porţiune părea asfaltată, dar de acum mai bine de 15 ani, în rest, drumul care duce spre fostul cămin CFR se aseamănă mai degrabă cu o uliţă dintr-un sat uitat de munte. Multe, dar mai scurte Pentru acest an, Primăria Oradea şi-a propus ca, din cele 150 de miliarde de lei obţinute din vânzarea de obligaţiuni să asfalteze 100 de străzi, dar, la finele anului, doar 27 de obiective au fost trecute ca fiind modernizate. Strada Aviatorilor este una dintre marile "realizări" ale acestei campanii. Strada aceasta porneşte din Calea Aradului şi însoţeşte linia tramvaiului nr.2 spre Ioşia Nord câteva sute bune de metri, după care se continuă cu alte două străzi paralele. Dintre aceste trei tronsoane care formează această stradă, numai unul este realizat, în schimb cel care însoţeşte linia de tramvai, o porţiune foarte circulată, este plin cu hârtoape, pe care cu toată diligenţa şi priceperea nici un şofer profesionist nu ar avea cum să le ocolească datorită mulţimii lor. Pe timp ploios, mizeria şi noroiul tronează de-a lungul întregii străzi. Dar cu toate acestea, administraţia locală a şi bifat ca obiectiv îndeplinit întreaga stradă. Mai mult, reprezentanţii autorităţilor locale încearcă să ne orbească cu numărul impresionant de drumuri pavate, omiţănd să spună că în realitate cele 21 de stăzi au lungime de câţiva metri. O altă realitate, ascunsă de ochii presei, este faptul că multe dintre aceste străduţe adăpostesc locuinţele fie ale unor unor demnitari, fie ale unor angajaţi ai primăriei. Aşa se justifică de ce multe dintre străzile adiacente acestora, care sunt mult mai circulate, au fost uitate până la noi alegeri. Adică la anul şi la mulţi ani! Pe uliţele uitate de lume Sfidarea cetăţeanului de rând se observă chiar la doi paşi de zona centrală. La nici cinci minute de Piaţa Cetate, retrăieşti atmosfera feerică de pe uliţele satelor izolate. Singura stradă din această zonă care a avut o soartă fericită în acest an a fost strada Mircea Eliade, care măcar pe jumătate a fost asfaltată. Un tronson din strada Biruinţei arată ca după ce aici ar fi trecut tancuri, o mizerie de nedescris, iar gurile de canal puse în mijlocul drumului stau cu mai bine de 30 de centimetri ridicate deasupra solului. În aceeaşi situaţie se află strada Avântului, iar dacă nu se va face nimic, va rămâne fără capacele de canal, care sunt o mare tentaţie pentru ţigani. "Mi-e ruşine de rudele care îmi vin de la ţară în vizită. Nici pe o uliţă dintr-un sat nu vezi atâtea gropi şi mizerie. De ani buni ne rugăm la primărie să vină să ne aducă măcar un camion cu pietriş, dar e ca şi cum nu ar intra în atribuţiile ei. Ca să le plătim impozite suntem buni, dar ce fac ei cu banii aceştia? Nu să ne fie nouă mai bine îi dăm?", ne-a declarat un cetăţean revoltat de indolenţa edililor. Atât deocamdată, ne oprim aici. Promitem să revenim şi cu alte exemple, la fel de edificatoare.